Igor Grosu: Formatul 5+2, o metodă depășită pentru Transnistria
Chișinăul abandonează formula de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean. Șeful Legislativului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat astăzi, 16 sau 17 aprilie 2026, că formatul 5+2 este „mort”. Acesta a subliniat că Republica Moldova nu mai acceptă discuții „fără sens”, marcând o schimbare semnificativă în abordarea diplomatică a problemei transnistrene. Declarația vine pe fondul unei stagnări prelungite în procesul de negociere și al tensiunilor geopolitice din regiune.
Formatul 5+2, care include Republica Moldova și Transnistria ca părți în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, plus SUA și Uniunea Europeană ca observatori, a fost instituit în 2005. De-a lungul anilor, acesta a înregistrat progrese limitate în rezolvarea statutului regiunii separatiste. Potrivit HotNews, ultimele runde de negocieri în acest format au fost marcate de lipsa unor rezultate concrete, generând frustrare la Chișinău.
Stagnarea discuțiilor și lipsa progresului
Igor Grosu a reiterat poziția fermă a Chișinăului, subliniind că Republica Moldova nu mai este dispusă să participe la un dialog care nu produce soluții. „Nu mai acceptăm discuții fără sens. Avem nevoie de rezultate concrete, nu de întâlniri doar de dragul de a ne întâlni”, a declarat Grosu, citat de Digi24. Această atitudine reflectă o reevaluare profundă a strategiei Republicii Moldova privind reintegrarea teritorială.
Contextul internațional actual, marcat de conflictul din Ucraina, a influențat semnificativ dinamica regională. Participarea Rusiei ca mediator în formatul 5+2 a devenit problematică pentru Chișinău, având în vedere rolul Moscovei în susținerea regimului separatist de la Tiraspol. În ultimii doi ani, discuțiile în acest format au fost practic suspendate, cu puține speranțe de reluare într-un viitor apropiat, conform analizelor publicate de BBC.
Alternative diplomatice și viitoare strategii
Decizia de a declara formatul 5+2 „mort” deschide calea pentru explorarea unor noi abordări diplomatice. Chișinăul își propune să reorienteze eforturile către o soluționare pașnică, bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Nu au fost încă detaliate public noile formate de discuții sau platformele preferate de autoritățile moldovene.
Oficialii de la Chișinău au indicat în repetate rânduri că integrarea europeană reprezintă o prioritate strategică. Această orientare ar putea influența modul în care Republica Moldova abordează problema transnistreană, căutând sprijin mai puternic din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Deși Donald Trump a avut discuții cu lideri europeni pe teme de securitate regională și a provocat o criză transatlantică în ianuarie 2026, inclusiv discuții despre retragerea trupelor americane din Europa, nu există o confirmare directă de la Reuters că situația din Republica Moldova a fost un subiect specific al acestor discuții în ianuarie 2026.
Reacțiile internaționale și perspectivele regionale
Anunțul lui Igor Grosu este așteptat să genereze reacții diverse din partea actorilor internaționali implicați. Kievul, care a fost un partener activ în formatul 5+2, este, de asemenea, preocupat de securitatea regională. Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol rămân tensionate, cu dispute frecvente pe tema libertății de circulație și a respectării drepturilor omului în regiunea separatistă. Potrivit Agerpres, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a subliniat necesitatea unei abordări pragmatice și eficiente.
Expertul politic Nicu Popescu, într-un interviu pentru ProTV Chișinău, a declarat că „această decizie, deși radicală, era previzibilă, având în vedere lipsa totală de progres. Este un semnal clar că Republica Moldova nu mai tolerează un status quo care nu servește intereselor sale naționale.” În aprilie 2025, o serie de analiști internaționali au avertizat asupra riscului de perpetuare a conflictului înghețat în lipsa unei abordări noi. Chișinăul își dorește o soluție politică bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Impactul asupra relațiilor Chișinău-Tiraspol
Decizia de a renunța la formatul 5+2 ar putea influența direct dinamica dintre Chișinău și Tiraspol. Autoritățile moldovene ar putea căuta să stabilească un dialog bilateral mai direct sau să implice noi mediatori cu o abordare mai constructivă. Obiectivul rămâne reintegrarea pașnică a Transnistriei, cu respectarea drepturilor și intereselor locuitorilor din regiune. În februarie 2026, Igor Grosu a subliniat că orice soluție trebuie să fie în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv al celor din stânga Nistrului.
Deși formatul 5+2 este considerat „mort”, dialogul cu Tiraspolul nu este exclus, însă sub alte auspicii și cu o agendă redefinită. Chișinăul va continua să monitorizeze situația din regiunea transnistreană, asigurând respectarea drepturilor omului și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, conform informațiilor transmise de Mediafax.
