Radu Marinescu: „România are poate cea mai independentă justiție din istoria sa”
Declarația a fost făcută de Radu Marinescu, ministrul demisionar al Justiției, luni, 27 aprilie 2026. La data de 28 aprilie 2026, Radu Marinescu nu mai ocupa funcția de Ministru al Justiției, demisia sa fiind efectivă la 27 aprilie 2026. Cătălin Predoiu asigura interimatul la Ministerul Justiției începând cu 23 aprilie 2026. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la București, unde ministrul a subliniat progresele semnificative înregistrate de justiția românească în ultimii ani. Radu Marinescu a reiterat angajamentul ferm al guvernului de a susține și consolida o justiție imparțială și independentă, esențială pentru statul de drept și încrederea cetățenilor.
„În momentul de față, România are poate cea mai independentă justiție din istoria sa”, a declarat ministrul Marinescu, citat de Agerpres. Această declarație vine într-un context în care sistemul judiciar românesc a fost sub o supraveghere atentă, atât la nivel intern, cât și european, în special în anii precedenți. Evaluările recente ale instituțiilor europene, inclusiv cele din 2025 referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), au indicat progrese notabile, chiar dacă anumite aspecte rămân de îmbunătățit. Ministrul a accentuat că aceste progrese sunt rezultatul eforturilor conjugate ale magistraților, legiuitorilor și societății civile.
Evoluția Independenței Justiției în Context Regional
Declarația ministrului Radu Marinescu plasează România într-o poziție cheie în regiune în ceea ce privește independența justiției. Analizele comparative din 2025, realizate de diverse organisme europene, arătau o tendință generală de consolidare a statului de drept în statele membre UE, însă cu variații semnificative. România, conform acestor evaluări, a reușit să depășească anumite provocări istorice legate de interferența politică și percepția publică asupra corupției. Ministrul a menționat că dialogul constant cu Comisia Europeană și cu alte state membre a contribuit la adoptarea celor mai bune practici.
„Este un drum lung și complex, dar rezultatele sunt vizibile. Transparența și responsabilitatea sunt piloni esențiali”, a adăugat Marinescu, conform Știrilor ProTV. El a făcut referire la reformele legislative implementate în perioada 2023-2025, care au vizat, printre altele, întărirea garanțiilor pentru independența magistraților și eficientizarea actului de justiție. De exemplu, modificările aduse legilor justiției în aprilie 2024 au fost un pas important în direcția asigurării unei mai mari autonomii profesionale pentru judecători și procurori. Aceste schimbări au fost salutate la momentul respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii.
Angajamentul Guvernului și Perspectivele Europene
Guvernul de la București și-a reafirmat angajamentul de a menține o justiție independentă și imparțială. Ministrul Justiției a subliniat că acest angajament nu este doar o retorică politică, ci o direcție strategică fundamentală pentru dezvoltarea României. El a menționat că dialogul cu partenerii europeni, inclusiv cu instituțiile de la Bruxelles și statele membre, este esențial pentru a continua acest parcurs. În contextul actual, cu Donald Trump președinte al SUA din ianuarie 2025, relațiile transatlantice și sprijinul extern pentru democrație și statul de drept rămân aspecte importante, chiar dacă accentul principal al României este pe integrarea europeană și respectarea valorilor UE.
„Vom continua să colaborăm strâns cu instituțiile europene pentru a ne asigura că standardele noastre sunt în permanență aliniate cu cele mai bune practici europene”, a declarat Radu Marinescu, citat de Digi24. Această colaborare include monitorizarea continuă a progreselor și implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană. Potrivit datelor publicate de HotNews în martie 2026, România a înregistrat progrese semnificative în digitalizarea sistemului judiciar, ceea ce a contribuit la creșterea eficienței și transparenței. Aceste eforturi sunt menite să consolideze și mai mult încrederea publicului în sistemul de justiție.
Provocări Rămase și Mecanisme de Garanție
Chiar dacă ministrul Radu Marinescu a evidențiat un nivel înalt de independență, sistemul judiciar românesc se confruntă în continuare cu provocări. Acestea includ, dar nu se limitează la, volumul mare de dosare, necesitatea unei digitalizări complete și eficiente, precum și gestionarea resurselor umane. De asemenea, percepția publică, deși îmbunătățită, necesită o consolidare continuă prin acțiuni concrete și transparente. Un sondaj de opinie realizat de Observator News în ianuarie 2026 arăta că aproximativ 60% dintre români au o încredere sporită în sistemul de justiție comparativ cu acum cinci ani, însă 40% consideră că mai sunt multe de făcut.
Ministrul a subliniat importanța mecanismelor interne de garantare a independenței. Printre acestea se numără rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), un organism cheie în apărarea independenței justiției și în gestionarea carierei magistraților. De asemenea, integritatea personalului din justiție și prevenirea corupției rămân priorități. „Integritatea este non-negociabilă. Orice abatere va fi sancționată conform legii”, a declarat Radu Marinescu, conform Mediafax. El a reamintit că, în 2025, au fost adoptate noi măsuri pentru a întări Agenția Națională de Integritate (ANI) și pentru a asigura o mai bună monitorizare a averilor magistraților.
Aceste eforturi constante plasează România pe o traiectorie ascendentă în ceea ce privește consolidarea statului de drept. Următorul raport al Comisiei Europene privind statul de drept, așteptat în iulie 2026, va oferi o nouă evaluare detaliată a progreselor înregistrate de România.
