Moțiunea de Cenzură PSD-AUR: O Provocare Majoră pentru Guvernul Bolojan
București, 29 aprilie 2026 – Parlamentul României a fost astăzi scena unei confruntări politice de amploare, odată cu prezentarea oficială a moțiunii de cenzură inițiate de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, inițiativa a reușit să adune un număr impresionant de semnături, 254 de parlamentari susținând demersul opoziției.
Această moțiune reprezintă un moment crucial în peisajul politic actual, testând stabilitatea coaliției guvernamentale și capacitatea acesteia de a gestiona critici vehemente legate de politicile economice și sociale. Semnăturile colectate depășesc pragul necesar pentru ca o moțiune de cenzură să fie supusă la vot, conform Constituției României, ceea ce conferă greutate sporită acțiunii PSD și AUR.
Acuzațiile Opoziției: Distrugere Economică și Sărăcire
Subtitlul moțiunii, „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, sintetizează principalele puncte de atac ale opoziției. PSD și AUR acuză Guvernul Bolojan de o serie de decizii care ar fi avut un impact negativ profund asupra bunăstării cetățenilor și a sănătății economiei naționale.
Printre acuzațiile detaliate în textul moțiunii, obținut de Adevărul, se numără:
- Creșterea ratei inflației și scăderea puterii de cumpărare, efecte resimțite acut de populație în ultimul an. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică în martie 2026, rata anuală a inflației a atins un vârf de 9.3% în februarie 2026, o creștere notabilă față de nivelurile înregistrate în 2025.
- Măsuri fiscale considerate a fi împovărătoare pentru mediul de afaceri, ducând la încetinirea investițiilor și la o predictibilitate redusă. Într-o analiză din ianuarie 2026, Consiliul Fiscal a emis opinii privind strategia fiscală și bugetul pentru 2026, axate pe consolidare fiscală și necesitatea creșterii veniturilor.
- Lipsa de transparență și suspiciuni de nereguli în procesul de privatizare a unor active de stat, aspecte care ar fi generat pierderi semnificative pentru bugetul public. Deși viceprim-ministrul a semnalat public în noiembrie 2025 că 83 de companii de stat acumulau pierderi istorice, nu există o dovadă directă a unui raport specific al Curții de Conturi publicat în noiembrie 2025 care să semnaleze aceste deficiențe în modul descris.
Liderii opoziției au subliniat că „Planul Bolojan”, așa cum este el denumit de semnatarii moțiunii, nu este altceva decât o serie de politici neoliberale agresive care favorizează interesele unor grupuri restrânse în detrimentul majorității. „Am ajuns într-un punct critic, în care deciziile Guvernului pun în pericol însăși fundația economică a țării. Nu putem asista pasivi la sărăcirea românilor și la înstrăinarea avuției naționale,” a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, pentru Digi24.
Contextul Politic și Majoritatea Fragilă
Prezentarea moțiunii vine într-un moment în care coaliția guvernamentală, formată din PNL și USR (și alte partide mai mici), se confruntă cu o majoritate parlamentară considerată de mulți analiști ca fiind fragilă. Deși la începutul mandatului, în decembrie 2024, Guvernul Bolojan a beneficiat de un sprijin consistent, tensiunile interne și presiunea publică au erodat treptat această coeziune.
Este important de menționat că, în aprilie 2024, un sondaj de opinie realizat de CURS indica o scădere a încrederii publice în partidele de la guvernare, tendință care, conform datelor recente din martie 2026, publicate de IMAS, s-a accentuat. Această erodare a popularității ar putea influența votul parlamentarilor, mai ales al celor din circumscripții cu o puternică presiune electorală.
Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat pentru HotNews că „numărul mare de semnături pentru moțiune este un semnal clar că există un disconfort major chiar și în rândurile unor parlamentari din zona guvernamentală sau a celor independenți. Nu este exclus ca unii dintre aceștia să voteze împotriva Guvernului, mai ales având în vedere miza electorală a anului viitor.”
Reacția Guvernului și Scenariile Posibile
Guvernul Bolojan a reacționat prompt la depunerea moțiunii, minimalizând acuzațiile și reiterând angajamentul său față de reformele structurale. Premierul Ilie Bolojan a calificat moțiunea drept „un demers pur politic, lipsit de substanță, menit să destabilizeze țara într-un moment esențial pentru dezvoltarea sa.” Într-o declarație de presă transmisă de Agerpres, Bolojan a adăugat: „Suntem concentrați pe implementarea programului de guvernare, care vizează modernizarea României și atragerea de investiții. Aceste atacuri populiste nu ne vor abate de la drum.”
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat pentru România TV că „acuzațiile de distrugere economică sunt false. Indicatorii macroeconomici, deși sub presiune globală, arată o reziliență a economiei românești. Am reușit să menținem deficitul bugetar în limite rezonabile, în ciuda provocărilor.” El a prezentat cifre conform cărora investițiile străine directe au crescut cu 3.5% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor BNR.
Următorul pas este dezbaterea moțiunii în plenul Parlamentului, urmată de votul decisiv. Conform regulamentului parlamentar, votul va fi secret, cu bile, ceea ce ar putea favoriza surprize. Scenariile posibile variază de la respingerea moțiunii, ceea ce ar consolida poziția Guvernului, până la adoptarea acesteia, ceea ce ar duce la căderea Cabinetului Bolojan și la declanșarea unor noi consultări pentru formarea unui nou guvern sau chiar la alegeri anticipate. Data votului urmează să fie stabilită de Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, dar se anticipează că acesta ar putea avea loc în prima jumătate a lunii mai 2026.
