România, pe contrasens regional: Numărul falimentelor în creștere, în timp ce majoritatea țărilor din CEE înregistrează scăderi
În timp ce opt țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului de falimente în anul 2025, România se numără printre cele patru state din regiune care merg pe un drum invers. Această tendință divergentă subliniază provocările specifice cu care se confruntă economia românească, într-un context regional marcat de o oarecare stabilizare, cel puțin din perspectiva insolvențelor comerciale.
Analiza datelor din 2025 arată o imagine complexă. Vecina Bulgaria, de exemplu, a raportat o creștere semnificativă, de aproape 16%, a falimentelor comerciale, ajungând la 830 de cazuri în 2025, față de 719 în anul precedent. Această creștere a afectat predominant sectoare precum comerțul, turismul și ospitalitatea, având un impact direct asupra a circa 3.200 de angajați, conform datelor publicate de Creditreform și citate de BTA.
Contextul regional al insolvențelor din 2025
Situația din 2025 a demonstrat o bifurcație clară în regiunea Europei Centrale și de Est. Pe de o parte, o majoritate de opt state au reușit să stabilizeze sau chiar să reducă numărul companiilor care au intrat în faliment. Această evoluție sugerează o anumită reziliență economică sau, cel puțin, o adaptare mai eficientă la condițiile pieței post-pandemice și inflaționiste din anii precedenți.
Pe de altă parte, România, alături de alte trei țări, inclusiv Bulgaria, a înregistrat o dinamică negativă. Creșterea numărului de falimente în aceste economii indică posibile vulnerabilități structurale, presiuni inflaționiste persistente sau o capacitate redusă a companiilor de a se adapta la schimbările economice. Potrivit HotNews, sectoarele cele mai afectate de falimente în Europa Centrală și de Est au fost comerțul și serviciile.
Factorii care au contribuit la creșterea falimentelor în România
În România, în 2025, au intrat în insolvență 7.553 de societăți comerciale și PFA, o creștere de 3,84% față de 2024 (7.274 de cazuri), conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și analizate de Coface. Experți economici citați de Digi24 la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 au discutat despre presiunile inflaționiste și costurile operaționale crescute. Accesul la finanțare a fost, de asemenea, o preocupare generală, menționată de diverse publicații în contextul economic al perioadei.
Mai mult, provocările legate de lanțurile de aprovizionare, costurile ridicate ale energiei și o piață a forței de muncă în continuă schimbare au adăugat presiune asupra profitabilității companiilor. Un alt aspect important, menționat de analiștii economici citați de Mediafax la sfârșitul anului 2025, a fost accesul la finanțare. Într-o perioadă de dobânzi mai mari, companiile mici și mijlocii (IMM-urile) au întâmpinat dificultăți sporite în obținerea creditelor necesare pentru investiții sau pentru a depăși perioadele dificile.
Impactul asupra pieței muncii și a sectoarelor economice
Similar cu situația din Bulgaria, unde aproape 3.200 de angajați au fost afectați de falimentele din 2025, este de așteptat ca și în România această tendință să fi avut un impact negativ asupra pieței muncii. Deși datele specifice pentru România din 2025 privind numărul de angajați afectați nu sunt disponibile public, creșterea numărului de insolvențe se traduce, de regulă, în pierderi de locuri de muncă și o incertitudine economică sporită pentru comunitățile locale.
Sectoarele cele mai vulnerabile în România, conform analizelor din anii precedenți, includ adesea comerțul, industria prelucrătoare cu valoare adăugată mică și, în anumite măsuri, serviciile. Aceste sectoare sunt sensibile la fluctuațiile cererii interne și la presiunile concurențiale. Un studiu realizat de o firmă de consultanță și citat de Adevărul la începutul anului 2026 sublinia că IMM-urile, care reprezintă o parte semnificativă a economiei românești, sunt cele mai expuse riscului de insolvență în perioade de instabilitate economică.
Perspective pentru anul 2026
Pentru anul 2026, perspectivele rămân incerte pentru România în ceea ce privește evoluția numărului de falimente. Deși la nivel regional se observă o oarecare tendință de stabilizare sau chiar de îmbunătățire, situația specifică a României necesită o monitorizare atentă. Politicile guvernamentale, evoluția inflației și dinamica cererii interne vor juca un rol crucial în determinarea traiectoriei economice.
Analiștii economici, inclusiv cei de la Bloomberg, au avertizat că o creștere persistentă a falimentelor ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra încrederii investitorilor și asupra capacității de creștere economică a țării. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reiterat recent importanța stabilității economice globale, subliniind că fluctuațiile din economiile emergente pot avea un impact mai larg. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor implementa măsuri specifice pentru a contracara această tendință negativă și a sprijini mediul de afaceri, în special IMM-urile, în fața provocărilor economice actuale.
