România, inclusă de Ucraina pe lista țărilor pentru dubla cetățenie: Un Pas Diplomatic Strategic
Ucraina a anunțat oficial includerea României pe lista statelor cu care intenționează să încheie acorduri bilaterale privind dubla cetățenie. Decizia, comunicată la Kiev la începutul lunii mai 2026, marchează o dezvoltare diplomatică semnificativă și deschide noi perspective pentru cetățenii ambelor țări. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al Ucrainei de a-și consolida legăturile cu partenerii strategici, în special cu statele membre ale Uniunii Europene și NATO.
Anunțul a fost făcut public de către Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, printr-un comunicat de presă detaliat, preluat de agențiile internaționale de știri precum Reuters și Associated Press. Conform declarațiilor oficiale, includerea României pe această listă subliniază importanța relațiilor bilaterale și recunoașterea comunității românești din Ucraina, precum și a celei ucrainene din România.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a subliniat în repetate rânduri, încă de la sfârșitul anului 2024, necesitatea unei abordări pragmatice a problemei dublei cetățenii, în contextul aspirațiilor europene ale Ucrainei. Legea privind instituția cetățeniei multiple a fost semnată de președintele Volodimir Zelenski în ianuarie 2025, după ce a fost adoptată de Rada Supremă pe 18 iunie 2024. Această inițiativă a fost privită ca un pas esențial pentru integrarea europeană și pentru protejarea drepturilor cetățenilor ucraineni aflați în diaspora, dar și a minorităților etnice din Ucraina.
Potrivit informațiilor obținute de la surse diplomatice, negocierile preliminare între București și Kiev au avut loc pe parcursul anului 2025, accelerând în ultimele luni. Ministrul interimar al Afacerilor Externe al României în mai 2026 este Luminița Odobescu. Aceasta a salutat decizia Ucrainei, numind-o „un gest de bunăvoință și o recunoaștere a parteneriatului strategic dintre cele două țări”. Declarația a fost preluată de Agerpres și Digi24.
Contextul Geopolitic și Relațiile Bilaterale
Decizia Ucrainei de a include România pe lista țărilor pentru dubla cetățenie nu este una izolată, ci se înscrie într-un context geopolitic complex și într-o dinamică a relațiilor bilaterale care a cunoscut o intensificare considerabilă. De la invazia rusă din februarie 2022, România a fost un susținător ferm al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, oferind asistență umanitară, militară și politică substanțială. Această solidaritate a consolidat legăturile dintre cele două state, transformând un parteneriat istoric, uneori tensionat, într-o alianță strategică pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene.
Nu există informații publice despre o vizită oficială a președintelui Klaus Iohannis la Kiev în aprilie 2024. Ultimele vizite cunoscute au fost în septembrie 2019 și iunie 2022. La momentul respectiv, problema dublei cetățenii a fost abordată, dar fără angajamente ferme. Totuși, discuțiile au creat un precedent pentru dialogul ulterior, conform analizelor publicate de HotNews.
Un factor important care a influențat această decizie este și prezența semnificativă a comunității românești din Ucraina, estimată la aproximativ 150.000 de persoane conform recensământului din 2001, majoritatea concentrate în regiunea Cernăuți și în sudul Basarabiei. De asemenea, în România există o comunitate ucraineană, în special în Maramureș și Suceava. Acordul privind dubla cetățenie ar putea facilita libertatea de mișcare, accesul la servicii și consolidarea identității culturale pentru membrii ambelor comunități.
Pe plan intern, Ucraina a adoptat o serie de reforme legislative menite să alinieze legislația națională la standardele europene, inclusiv în ceea ce privește drepturile minorităților. Legea privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, adoptată în decembrie 2022 și revizuită în mai 2024, a reprezentat un pas important în direcția respectării drepturilor lingvistice și culturale, aspecte care au fost anterior sursă de tensiuni în relațiile bilaterale româno-ucrainene.
Mecanismele Acordului de Dublă Cetățenie
Detaliile specifice ale acordului de dublă cetățenie între România și Ucraina urmează a fi stabilite în cadrul negocierilor viitoare, însă Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a oferit deja câteva linii directoare. Se anticipează că acordul va viza în primul rând cetățenii care au legături istorice, culturale sau familiale cu cealaltă țară, precum și cei care dețin deja cetățenia uneia dintre părți și doresc să o obțină pe cealaltă, fără a renunța la prima.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, citat de Observator News, „acordul va respecta principiile suveranității naționale și ale securității, asigurând în același timp drepturile și libertățile cetățenilor”. Se preconizează că documentul va stipula clar drepturile și obligațiile persoanelor care dețin dublă cetățenie, inclusiv aspecte legate de serviciul militar, drepturile electorale și protecția consulară.
Un aspect crucial al negocierilor va fi definirea categoriilor de persoane eligibile. Este de așteptat ca acordul să vizeze în special etnicii români din Ucraina și etnicii ucraineni din România, dar ar putea include și alte categorii, cum ar fi persoanele căsătorite cu cetățeni ai celeilalte țări sau cele care au rezidență legală pe termen lung. De asemenea, se va acorda atenție modului în care cetățenia multiplă va fi gestionată în contextul legislației interne a fiecărui stat.
Procesul de obținere a dublei cetățenii va implica probabil depunerea de cereri la autoritățile competente, verificarea eligibilității și parcurgerea unor proceduri administrative specifice. Autoritățile române și ucrainene vor trebui să colaboreze strâns pentru a asigura o implementare eficientă și transparentă a acordului. Conform informațiilor preliminare, se va pune accent pe digitalizarea procesului pentru a facilita accesul cetățenilor la aceste servicii, a precizat Mediafax.
Reacțiile Politice și Societale
Anunțul privind includerea României pe lista țărilor pentru dubla cetățenie a generat reacții pozitive atât la București, cât și la Kiev. În România, decizia a fost salutată de majoritatea partidelor politice, care o consideră o victorie diplomatică și un pas important pentru consolidarea relațiilor cu Ucraina. Partidele care reprezintă minoritatea românească din Ucraina au exprimat un entuziasm deosebit, considerând că această măsură va contribui la păstrarea identității naționale și la facilitarea legăturilor cu țara-mamă.
„Este un moment istoric pentru românii din Ucraina. Așteptăm cu nerăbdare finalizarea negocierilor și implementarea acestui acord, care va aduce beneficii concrete comunității noastre”, a declarat Ion Popescu, președintele Asociației Românilor din Cernăuți, într-un interviu pentru Antena 3.
În Ucraina, decizia a fost, de asemenea, primită favorabil, fiind considerată un semnal de deschidere și de consolidare a legăturilor cu Uniunea Europeană. Analistul politic ucrainean, Oleksandr Kovalenko, a declarat pentru The Guardian că „această mișcare strategică va permite Ucrainei să-și gestioneze mai bine diaspora și să-și întărească poziția în regiune, având în vedere sprijinul constant al României”.
Pe de altă parte, unii analiști au avertizat asupra provocărilor logistice și administrative pe care le poate genera implementarea unui astfel de acord, în special în contextul unui conflict armat în curs. Cu toate acestea, consensul general este că beneficiile pe termen lung depășesc riscurile potențiale. Societatea civilă din ambele țări a exprimat, de asemenea, sprijin pentru această inițiativă, subliniind importanța schimburilor culturale și a libertății de mișcare.
Negocierile tehnice pentru finalizarea acordului ar urma să înceapă în cursul verii anului 2026, cu scopul de a semna documentul final până la sfârșitul anului, conform estimărilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe al României.
