Dubla Oprire la Cernavodă: România Importă Masiv Curent și Se Confruntă cu Prețuri Record
București, 12 mai 2026 – Sistemul Energetic Național (SEN) se confruntă cu o provocare majoră, după ce ambele reactoare ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă sunt oprite simultan. Această situație critică reduce capacitatea de producție a țării cu aproximativ 1.400 MW, forțând România să recurgă la importuri masive de energie electrică și contribuind la o creștere semnificativă a prețurilor pe piața internă.
Unitatea 1 a intrat în oprire planificată pe 10 mai, conform programului anual de mentenanță. Însă, situația a fost agravată de indisponibilitatea Unității 2 încă din 4 mai, din cauza unei defecțiuni tehnice la un transformator esențial. Această concomitență a blocat complet producția de energie nucleară a României, o premieră recentă cu impact considerabil.
Impactul Asupra Capacității Energetice Naționale
Oprirea ambelor unități de la Cernavodă înseamnă o pierdere de 1.400 MW, o cantitate semnificativă care echivalează cu necesarul de consum al unui oraș mare. Această capacitate reprezintă o parte vitală a mixului energetic românesc, recunoscută pentru stabilitatea și predictibilitatea sa. „Pierderea a 1.400 MW din sistem într-un interval atât de scurt pune o presiune enormă pe celelalte surse de producție și pe capacitatea de import,” a declarat un analist energetic pentru HotNews.
Conform estimărilor actuale, România va rămâne fără contribuția energiei nucleare timp de aproximativ trei săptămâni. Repornirea Unității 2 este programată pentru 1 iunie 2026, după finalizarea reparațiilor la transformatorul defect. Până atunci, dependența de importuri și de alte surse de energie va rămâne ridicată.
Creșterea Prețurilor la Energie: Un Nou Record European
Consecințele directe ale opririi Cernavodă s-au resimțit imediat pe piața de energie. Pe 12 mai 2026, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare (PZU) în București a fost de 713 lei/MWh (137 euro/MWh) pentru energia tranzacționată cu livrare pe 13 mai, devenind cel mai mare preț zilnic din Europa. Piața din România a fost cea mai scumpă din Europa pentru a treia zi consecutivă pe 12 mai 2026.
Specialiștii avertizează că menținerea acestor prețuri ridicate, chiar și temporar, ar putea avea un impact negativ asupra economiei și a costurilor suportate de consumatorii finali, atât industriali, cât și casnici. „Situația de la Cernavodă a exacerbat o tendință de creștere a prețurilor, determinată și de factori regionali, dar contribuția lipsei capacității nucleare este innegabilă,” a transmis un economist pentru Mediafax.
Contextul Energetic Regional și Dependența de Importuri
Dependența de importuri nu este un fenomen nou pentru România, dar oprirea completă a Cernavodă o amplifică considerabil. În ultimii ani, capacitatea de producție a României a fost influențată de diverși factori, inclusiv de fluctuațiile producției din surse regenerabile și de disponibilitatea centralelor pe gaze. Conform datelor din 2025, România a înregistrat perioade de import net, chiar și cu Cernavodă în funcțiune.
Situația actuală subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic național în fața unor evenimente neprevăzute, chiar și atunci când unul dintre evenimente este o oprire planificată. Necesitatea diversificării și a creșterii capacităților interne de producție, inclusiv prin proiecte noi, devine din ce în ce mai evidentă, conform analiștilor de la Digi24.
Planuri de Repornire și Măsuri de Urgență
Nuclearelectrica, operatorul Centralei Cernavodă, a confirmat că echipele tehnice lucrează intens pentru remedierea defecțiunii la transformatorul Unității 2, cu scopul de a respecta termenul de repornire de 1 iunie. Între timp, Transelectrica, operatorul de transport și sistem, gestionează fluxurile de energie pentru a asigura stabilitatea rețelei naționale, apelând la rezervele disponibile și la importuri. Costurile aferente acestor importuri, realizate la prețuri ridicate, vor fi resimțite în facturile finale.
