Milioane de euro pentru drone: Firme fantomă în programul SAFE
Două firme înființate în anii 2024 și 2025, fără niciun angajat declarat, au beneficiat de milioane de euro prin programul SAFE, destinat achiziției de drone. Informația a fost prezentată de Antena 3 CNN la 22:17 pe 15 mai 2026, ora locală, stârnind noi discuții despre transparența și eficiența alocării fondurilor publice. Situația ridică semne de întrebare serioase cu privire la mecanismele de verificare și selecție a beneficiarilor din cadrul programelor guvernamentale.
Istoricul Programului SAFE și Primele Alerte
Programul SAFE, lansat pentru a sprijini modernizarea capacităților defensive și de supraveghere prin tehnologii avansate, inclusiv drone, a fost conceput ca o inițiativă strategică. Obiectivul declarat era de a consolida securitatea națională și de a oferi sprijin companiilor românești inovatoare. Cu toate acestea, încă de la începutul său, programul a fost însoțit de anumite controverse legate de criteriile de eligibilitate și de procesul de evaluare.
Conform datelor din 2025, anul în care au fost efectuate primele plăți semnificative, au existat deja voci care atrăgeau atenția asupra riscurilor de alocare a fondurilor către entități fără o experiență relevantă sau o capacitate operațională demonstrată. Cu toate acestea, dezvăluirile recente par să contrazică aceste asigurări.
Finanțarea prin programul SAFE s-a realizat prin intermediul unor granturi nerambursabile, condiționate de prezentarea unor planuri de afaceri detaliate și de demonstrarea capacității de a achiziționa și opera echipamentele. În mod paradoxal, cele două firme menționate de Antena 3 CNN, înființate în 2024 și 2025, au reușit să treacă de aceste filtre, obținând milioane de euro, în ciuda faptului că nu aveau niciun angajat. Această situație sugerează o problemă sistemică în procesul de evaluare.
Documentele aferente programului SAFE, consultate de Mediafax la sfârșitul anului 2025, indicau cerințe minime privind experiența managerială și tehnică a solicitanților. Totuși, se pare că aceste cerințe nu au fost aplicate cu aceeași rigoare în toate cazurile. Lipsa angajaților ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă major încă din faza de preselecție, conform procedurilor standard de audit.
Reacțiile Autorităților și Solicitările de Clarificare
La scurt timp după publicarea știrii de către Antena 3 CNN, mai multe voci din spațiul public au solicitat explicații urgente din partea autorităților responsabile. Partidele de opoziție au cerut deschiderea unei anchete amănunțite și tragerea la răspundere a celor implicați.
Doamna Elena Popescu, deputat și membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, a declarat într-o conferință de presă susținută în această dimineață că este inacceptabil ca banii contribuabililor să fie direcționați către firme-fantomă, sub pretextul unor programe strategice. Cerem demisia imediată a tuturor oficialilor responsabili de supravegherea programului SAFE și demararea unei investigații penale. Declarația a fost preluată de Știrile ProTV.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sub a cărui egidă se desfășoară parțial programul SAFE, nu a emis încă un comunicat oficial. Cu toate acestea, surse din cadrul ministerului, citate de Digi24, au indicat că se va iniția o verificare internă a tuturor dosarelor de finanțare aprobate în cadrul programului. Rămâne de văzut dacă această verificare va aduce la lumină și alte cazuri similare.
Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), domnul Andrei Stoica, a declarat pentru Agerpres că ANAP nu are competențe directe de verificare a eligibilității solicitanților de granturi, rolul nostru fiind de a supraveghea conformitatea procedurilor de achiziții publice. Totuși, vom colabora pe deplin cu orice instituție de control care va investiga acest caz. Această delimitare a responsabilităților subliniază fragmentarea instituțională care ar putea facilita astfel de nereguli.
Implicații și Perspectiva unei Anchete
Situația celor două firme cu zero angajați care au accesat milioane de euro din fonduri publice este un semnal de alarmă puternic privind integritatea sistemului de alocare a resurselor financiare. Aceasta nu este doar o problemă de gestionare a fondurilor, ci și o chestiune de credibilitate a statului român în fața partenerilor internaționali și a propriilor cetățeni.
Într-un context geopolitic volatil, în care programele de securitate și apărare sunt esențiale, deturnarea fondurilor sau utilizarea lor ineficientă poate avea consecințe grave. Achiziția de drone, esențială pentru modernizarea armatei și a forțelor de ordine, trebuie să se facă în condiții de maximă transparență și eficiență.
Analiștii politici anticipează o perioadă tensionată, cu presiuni crescânde asupra Guvernului pentru a clarifica circumstanțele în care aceste finanțări au fost aprobate. Este de așteptat ca Parchetul European (EPPO) să își manifeste interesul pentru acest caz, având în vedere că fondurile programului SAFE ar putea proveni parțial din surse europene. O anchetă a EPPO ar adăuga o dimensiune internațională investigației, sporind presiunea pentru descoperirea adevărului și recuperarea eventualelor prejudicii, conform unei analize publicate de Bloomberg la începutul anului 2026 privind cazurile de fraudă cu fonduri europene în statele membre.
Până la data de 15 mai 2026, nu a fost demarată o anchetă penală oficială în acest caz, dar solicitările publice și politice pentru o astfel de acțiune sunt în creștere.
