- Moratoriu pe privatizări: Parlamentul a adoptat o lege care interzice vânzarea acțiunilor deținute de stat la companiile naționale și societățile strategice până la 31 decembrie 2027.
- Alianță politică: Proiectul a fost adoptat cu voturile Partidului Social Democrat (PSD) și ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), semnalând o convergență pe linia protecționismului economic.
- Impact imediat: Decizia blochează orice plan de listare a unor noi pachete de acțiuni sau de atragere a unor investitori privați în companii cheie precum CEC Bank, Portul Constanța sau pachetele minoritare rămase la giganții energetici.
Statul român își blochează participațiile în companiile strategice pentru următorii doi ani. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri, 27 mai 2026, o lege care instituie un moratoriu complet asupra vânzării pachetelor de acțiuni deținute de stat la societățile naționale, companiile și instituțiile de credit. Măsura, care va fi în vigoare până la 31 decembrie 2027, a trecut cu o majoritate confortabilă, formată în principal din parlamentarii PSD și AUR, redeschizând astfel o dezbatere fundamentală privind rolul statului în economie și viitorul pieței de capital locale.
Legea interzice explicit Ministerului Finanțelor și celorlalte autorități publice centrale și locale să inițieze sau să continue procedurile de privatizare, indiferent de metoda aleasă – fie că este vorba de vânzare directă, oferte publice la Bursa de Valori București (BVB) sau majorări de capital social cu aport privat. Proiectul urmează să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
O majoritate pragmatică: Votul comun PSD-AUR și mizele din spate
Adoptarea legii a fost posibilă printr-o alianță de conjunctură între social-democrați și naționaliștii de la AUR, două forțe politice care, deși aflate pe poziții diferite în multe alte dosare, au găsit un numitor comun în discursul privind protejarea „activelor strategice naționale”. Inițiatorii din rândul PSD au argumentat în plen că actualul context geopolitic și economic, marcat de instabilitate regională și de reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, impune o abordare prudentă.
„Nu este momentul să vindem ce a mai rămas din economia națională. Aceste companii sunt piloni de stabilitate și securitate pentru România. Trebuie să le consolidăm, nu să le înstrăinăm”, a declarat un lider social-democrat în cadrul dezbaterilor, conform unei transcrieri obținute de Mediafax. De cealaltă parte, parlamentarii AUR au susținut că legea reprezintă un pas necesar pentru a opri „jefuirea resurselor țării”, o temă centrală a platformei lor politice.
PNL și USR, aflate în opoziție parlamentară, au criticat dur inițiativa, acuzând coaliția de guvernare de populism economic și de blocarea modernizării companiilor de stat. Aceștia au susținut că interdicția va priva aceste entități de infuzii de capital privat, esențiale pentru investiții și retehnologizare, și va perpetua managementul politizat, adesea ineficient. „În loc să reformăm și să eficientizăm, punem un lacăt pe aceste companii și le condamnăm la stagnare”, a afirmat un deputat USR, citat de Agerpres.
De la CEC Bank la Portul Constanța: Ce active strategice intră sub ‘lacăt’
Impactul legii este unul extins, vizând un portofoliu larg de companii din sectoare vitale precum energie, transporturi, infrastructură și finanțe. Printre cele mai importante active care devin, practic, netransferabile pentru următorii doi ani se numără:
- Sectorul financiar: CEC Bank și Exim Banca Românească, două instituții de credit cu capital integral de stat, ale căror planuri de atragere a unor parteneri strategici sau de listare la bursă au fost discutate periodic în ultimul deceniu.
- Sectorul energetic: Pachetele de acțiuni încă deținute de stat la giganți deja listați precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transgaz. Decizia de astăzi face imposibilă o eventuală ofertă secundară (SPO) pentru aceste companii, o metodă prin care statul ar fi putut obține fonduri suplimentare la buget.
- Infrastructură: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Aeroporturi București (care administrează Henri Coandă) și Compania Națională de Căi Ferate „CFR”.
Măsura contrastează puternic cu strategia adoptată la începutul deceniului. De exemplu, listarea cu succes a unui pachet minoritar de acțiuni la Hidroelectrica, în vara anului 2023, a fost considerată la momentul respectiv cel mai mare IPO din istoria bursei locale și un semnal de deschidere către piețele de capital. Acum, ușa pentru astfel de operațiuni a fost închisă temporar.
Reacțiile pieței de capital și ale mediului de afaceri
Vestea adoptării legii a generat reacții imediate de îngrijorare în rândul analiștilor financiari și al reprezentanților mediului de afaceri. Bursa de Valori București (BVB), care a mizat pe un calendar de listări ale companiilor de stat pentru a-și crește lichiditatea și atractivitatea, primește o lovitură directă. Fără perspectiva unor noi oferte publice de anvergură, piața locală riscă să piardă din relevanța regională.
„Este un semnal extrem de negativ pentru investitorii străini și locali. Legea transmite mesajul că statul nu are încredere în mecanismele pieței și preferă controlul total, chiar și în detrimentul performanței”, a comentat pentru HotNews un analist economic. Acesta a adăugat că lipsa capitalului privat va încetini proiecte esențiale de modernizare, de la digitalizarea serviciilor bancare la CEC până la extinderea capacității operaționale a Portului Constanța.
Asociațiile de business au avertizat, de asemenea, că menținerea acestor companii într-un circuit închis va perpetua numirile politice în consiliile de administrație și va reduce presiunea pentru transparență și guvernanță corporativă, principii care sunt impuse natural de prezența pe o piață reglementată.
Un ecou al deciziilor din perioada 2020-2024
Decizia din 2026 nu este un gest complet izolat, ci se înscrie într-o tendință mai veche de suspendare a privatizărilor în momente de criză sau de reorientare politică. O lege similară, care a înghețat vânzarea acțiunilor statului, a fost în vigoare și în perioada 2020-2022, fiind adoptată la acel moment în contextul incertitudinii generate de pandemia de COVID-19. Ulterior, discuțiile despre reluarea listărilor au fost lente și marcate de ezitări politice, culminând cu succesul ofertei Hidroelectrica.
Analiștii politici, citați de Digi24, consideră că actuala lege reflectă o consolidare a curentului suveranist-economic în politica românească, unde argumentul „securității naționale” prevalează în fața principiilor economiei de piață. Următorul pas procedural este trimiterea legii la Palatul Cotroceni. Rămâne de văzut dacă Președinția va promulga actul normativ sau îl va retrimite Parlamentului pentru reexaminare, deschizând o nouă rundă de confruntări politice pe această temă strategică.
