- Avertisment direct: Kievul amenință cu lovituri preventive și distrugerea imediată a infrastructurii critice din Belarus dacă regimul Lukașenko decide să implice armata în războiul Rusiei.
- Capabilități confirmate: Mihailo Podoliak, consilier prezidențial ucrainean, a subliniat că obiectivele strategice din Belarus sunt „în raza de acțiune” a forțelor armate ale Ucrainei.
- Context tensionat: Declarația vine pe fondul unor noi exerciții militare comune ruso-belaruse la granița de nord a Ucrainei, ridicând temeri privind o posibilă nouă ofensivă terestră.
Administrația prezidențială de la Kiev a transmis cel mai dur avertisment de până acum la adresa Minskului, amenințând cu o ripostă militară imediată și devastatoare dacă Belarusul va trece de la statutul de complice logistic la cel de participant activ în agresiunea Rusiei. Mihailo Podoliak, consilierul șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu va ezita să „distrugă imediat” infrastructura critică belarusă în cazul unei intervenții directe.
Declarația, preluată de TVP World / Centrum Europy la 28 mai 2026, marchează o escaladare verbală semnificativă și confirmă o schimbare de paradigmă în strategia de apărare a Ucrainei, care acum își asumă public posibilitatea unor lovituri preventive pe teritoriul unui stat terț.
„Totul este în raza noastră de acțiune”
Mesajul transmis de Podoliak a fost lipsit de echivoc. Acesta a subliniat că, după mai bine de patru ani de război, capabilitățile militare ale Ucrainei permit neutralizarea oricărei amenințări venite din nord. Podoliak a afirmat că Belarusul este „complet în raza de acțiune” și că puncte vitale „ar fi distruse imediat”.
Avertismentul nu este izolat. Surse din cadrul Statului Major ucrainean au confirmat pentru presa locală că, în ultimul an, sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune și dronele de atac au fost repoziționate strategic pentru a acoperi în întregime adâncimea operativă a teritoriului belarus.
Rolul ambiguu al Minskului în conflict
De la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022, Belarusul a jucat un rol esențial pentru efortul de război al Moscovei. Regimul condus de Aleksandr Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul național ca platformă de lansare pentru ofensiva inițială asupra Kievului și, ulterior, ca bază logistică și de antrenament pentru trupele rusești. Cu toate acestea, armata belarusă nu a participat direct la lupte, o linie roșie pe care Lukașenko a evitat constant să o treacă.
Analiștii militari, citați de BBC, consideră că presiunea Kremlinului asupra Minskului a crescut constant, în special după dificultățile întâmpinate de forțele ruse pe frontul de est în cursul anului 2025. Noile exerciții militare comune, demarate la începutul lunii mai 2026, sunt văzute la Kiev ca un potențial preludiu pentru deschiderea unui nou front, menit să disperseze forțele ucrainene.
Reacții și implicații pe axa Washington-Bruxelles
Avertismentul Kievului vine într-un context geopolitic complex. Administrația președintelui american Donald Trump a avut o abordare mai rezervată față de finanțarea directă a Ucrainei, insistând pe o implicare mai consistentă a aliaților europeni. Cu toate acestea, Departamentul de Stat a reiterat că orice extindere a conflictului prin implicarea directă a Belarusului ar atrage „consecințe severe și imediate”.
La Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE monitorizează îndeaproape activitățile militare de la granița ucraineană și a reamintit că pachetele de sancțiuni existente împotriva Belarusului pot fi extinse rapid. Miza principală rămâne descurajarea oricărei acțiuni care ar putea destabiliza și mai mult flancul estic al NATO, în special Polonia și statele baltice.
