- Ordin direct: Premierul Benjamin Netanyahu a instruit Forțele de Apărare Israeliene (IDF) să extindă controlul militar direct asupra a 70% din teritoriul Fâșiei Gaza, o escaladare majoră a prezenței israeliene în enclavă.
- Impact imediat: Decizia implică o nouă fază a operațiunilor militare, cu potențialul de a redesena permanent harta administrativă și de securitate a regiunii, după mai bine de doi ani de conflict de joasă intensitate.
- Reacții internaționale: Anunțul a generat critici imediate din partea statelor arabe și a Uniunii Europene, în timp ce Administrația Trump de la Washington a adoptat o poziție rezervată, cerând clarificări privind obiectivele pe termen lung.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi, 28 mai, că a ordonat armatei să inițieze procedurile pentru preluarea controlului direct asupra a 70% din Fâșia Gaza. Măsura reprezintă cea mai semnificativă extindere a mandatului militar în enclava palestiniană de la încheierea operațiunilor majore de la sfârșitul anului 2024 și marchează o schimbare radicală a strategiei de securitate pe termen lung a Israelului.
Directiva, confirmată de biroul premierului într-un comunicat de presă transmis agenției Reuters, vizează crearea unei zone de securitate extinse și stabilirea de baze militare permanente. Această decizie vine după luni de presiuni din partea partenerilor de coaliție de extremă dreapta, care au cerut o soluție permanentă pentru neutralizarea oricăror amenințări viitoare dinspre Gaza.
O nouă realitate strategică în teren
Conform detaliilor publicate de The Times of Israel, planul nu presupune o reocupare civilă a teritoriului, ci exclusiv un control militar strict. Obiectivul declarat este de a împiedica reorganizarea grupărilor militante și de a controla toate punctele de trecere terestră și maritimă ale enclavei. Până la acest anunț, prezența IDF în interiorul Fâșiei Gaza era limitată la raiduri punctuale și la o zonă tampon de-a lungul frontierei, stabilită în cursul anului 2025.
Extinderea controlului la 70% din teritoriu ar lăsa sub administrație palestiniană o zonă dens populată, concentrată în jurul orașului Gaza și a altor câteva localități. Analiștii militari, citați de BBC, sugerează că implementarea ordinului ar necesita o mobilizare suplimentară de trupe și ar putea dura câteva luni, confruntându-se probabil cu rezistență armată sporadică.
Reacții divizate pe scena internațională
Anunțul a fost imediat condamnat de liderii arabi. Ministerul de Externe al Egiptului a calificat decizia drept „o încălcare periculoasă a dreptului internațional și un obstacol major în calea oricărei soluții de pace viitoare”. Iordania și Arabia Saudită au emis declarații similare, avertizând asupra riscului de destabilizare regională, transmite Al Jazeera.
La Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a exprimat „profunda îngrijorare” a blocului comunitar. Pe de altă parte, reacția Casei Albe, sub administrația președintelui Donald Trump, a fost una temperată. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru AP că „Israelul are dreptul să se apere”, dar a adăugat că Washingtonul „așteaptă clarificări din partea guvernului israelian cu privire la scopul final și la implicațiile umanitare ale acestei operațiuni”.
Contextul unei decizii cu mize politice interne
Decizia premierului Netanyahu este văzută de mulți observatori politici din Israel ca o manevră menită să consolideze coaliția sa de guvernare, fragilizată de dispute interne. Partidele religioase și de extremă dreapta au condiționat sprijinul lor politic de adoptarea unei linii mai dure în privința securității Fâșiei Gaza.
Această mișcare strategică are loc într-un context regional complex. Eforturile diplomatice pentru o soluție pe termen lung în Gaza au stagnat de la mijlocul anului 2025, în ciuda medierii internaționale. Criticii interni ai lui Netanyahu susțin că extinderea controlului militar va transforma Fâșia Gaza într-o problemă de securitate permanentă pentru Israel, fără a oferi o soluție politică viabilă pentru populația palestiniană.
