UPDATE (15:32 UTC):
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat oficial că Iranul a lansat șapte rachete balistice spre baze din Kuweit și Bahrain. Conform surselor militare, șase dintre rachete au fost interceptate cu succes de sistemele de apărare antiaeriană, în timp ce a șaptea și-a ratat ținta, fără a provoca pagube. Ca răspuns direct la acest atac, forțele americane au executat o serie de lovituri aeriene de precizie, vizând mai multe instalații radar iraniene situate de-a lungul coastei Golfului Persic. Oficialii CENTCOM au precizat că aceste radare erau esențiale pentru ghidarea rachetelor iraniene. Până în acest moment, nu au fost raportate victime sau pagube în rândul personalului american sau al coaliției.
- Escaladare militară: Forțele americane au doborât patru drone iraniene și au lovit ținte radar în Iran, ca răspuns la o serie de acțiuni ostile în regiune.
- Replica Teheranului: Iranul a ripostat rapid, lansând șapte rachete balistice spre baze din Kuweit și Bahrain care găzduiesc trupe americane. Șase dintre acestea au fost interceptate de sistemele de apărare.
- Negocieri blocate: Incidentele survin pe fondul unui armistițiu fragil. Administrația Trump și regimul de la Teheran se acuză reciproc pentru eșecul negocierilor diplomatice.
Orientul Mijlociu se află din nou pe muchie de cuțit după o noapte de confruntări militare directe între Statele Unite și Iran, care au spulberat un armistițiu fragil și au readus în prim-plan riscul unui conflict extins. Forțele americane au confirmat doborârea a patru drone iraniene și lovirea unor site-uri radar de pe coasta iraniană, acțiuni urmate de un răspuns imediat al Teheranului: lansarea a șapte rachete balistice spre baze militare din Kuweit și Bahrain.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat cu succes șase dintre cele șapte rachete, prevenind pagube majore și victime în rândul personalului militar. A șaptea rachetă a aterizat într-o zonă deșertică, fără a provoca daune, conform primelor evaluări citate de Reuters. Această escaladare marchează cel mai grav incident militar între cele două națiuni de la atacurile din aprilie 2024, punând o presiune enormă pe canalele diplomatice deja blocate.
Acțiune și reacțiune în Golful Persic
Conform unui comunicat al Pentagonului, operațiunea americană a fost declanșată ca o măsură de „autoapărare” după ce dronele iraniene au fost detectate apropiindu-se într-un mod „ostil și provocator” de navele de război americane care patrulau în apele internaționale. Oficialii americani, citați de The New York Times, susțin că dronele reprezentau o amenințare iminentă. Loviturile ulterioare asupra site-urilor radar de coastă au avut scopul de a degrada capacitatea Iranului de a monitoriza și ținti traficul maritim din regiune.
Replica iraniană nu s-a lăsat așteptată. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat atacurile cu rachete, descriindu-le drept un „răspuns legitim și zdrobitor la agresiunea americană”. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu lansările, însoțite de mesaje care avertizau asupra unor consecințe „și mai severe” dacă Washingtonul va continua acțiunile militare. Alegerea țintelor – baze din Kuweit și Bahrain – este una simbolică, vizând direct prezența militară americană în statele aliate din Golf.
Surse de securitate din regiune, intervievate de Al Jazeera, au confirmat activarea sistemelor de apărare Patriot în ambele țări. Până la această oră, nici guvernul din Kuweit, nici cel din Bahrain nu au emis declarații oficiale detaliate despre incident.
Administrația Trump și dilema iraniană
Această nouă criză pune administrația președintelui Donald Trump, aflată în al doilea an al mandatului său, în fața unei provocări majore. Revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a fost marcată de o retorică aspră la adresa Teheranului, dar și de încercări sporadice de a relua negocierile, condiționate însă de termeni considerați inacceptabili de către Iran. Criticii administrației susțin că abordarea de tip „presiune maximă” a eșuat în a schimba comportamentul regional al Iranului și a crescut, de fapt, riscul unui conflict.
Un oficial de la Departamentul de Stat a declarat pentru Associated Press, sub protecția anonimatului, că „ușa diplomației rămâne deschisă, dar Statele Unite nu vor ezita să-și apere interesele și aliații”. Cu toate acestea, ambele părți par prinse într-un cerc vicios al acuzelor reciproce. Washingtonul acuză Teheranul că susține grupări proxy care destabilizează regiunea, în timp ce Iranul acuză SUA de încălcarea suveranității sale și de impunerea unor sancțiuni economice „ilegale și inumane”.
Impactul asupra prețurilor la petrol și a transportului maritim
Piețele financiare globale au reacționat imediat la știrile despre escaladarea tensiunilor. Prețul petrolului Brent a înregistrat o creștere de peste 4% în primele ore ale tranzacțiilor asiatice, atingând cel mai înalt nivel din ultimele șase luni, conform datelor Bloomberg. Analistii se tem că orice perturbare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, un punct vital pentru comerțul global cu energie, ar putea duce la o creștere explozivă a prețurilor la combustibil.
Companiile de transport maritim și-au exprimat deja îngrijorarea. Mai mulți operatori de tancuri petroliere au anunțat că își reevaluează rutele și măsurile de securitate pentru navele care tranzitează Golful Persic. În trecut, în perioade de tensiuni similare, precum cele din 2019 și 2024, costurile asigurărilor pentru navele din regiune au crescut exponențial, un efect care ar putea fi resimțit din nou în zilele următoare.
Comunitatea internațională a lansat apeluri la calm. Uniunea Europeană, prin Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, a cerut ambelor părți să dea dovadă de „maximă reținere” și să evite acțiuni care ar putea duce la o „spirală a violenței incontrolabilă”. Între timp, mediatorii din Oman și Qatar, care au facilitat dialoguri indirecte în trecut, încearcă să restabilească liniile de comunicare între Washington și Teheran pentru a preveni o deteriorare suplimentară a situației. Soarta armistițiului, și odată cu el stabilitatea regională, depinde acum de deciziile care vor fi luate în următoarele ore la Casa Albă și la Teheran.
