- Măsură extremă: Curtea de Apel București (CAB), una dintre cele mai mari și aglomerate instanțe din România, a anunțat că ia în calcul „oprirea integrală a activității” ca formă de protest.
- Cauza directă: Magistrații CAB resping categoric noul proiect al legii salarizării, aflat în dezbatere parlamentară, susținând că acesta subminează independența justiției și ignoră statutul judecătorilor.
- Următorii pași: O decizie finală a fost amânată pentru „viitoarea ședință a Adunării Generale”, fără a se specifica o dată anume. Alte instanțe din țară ar putea urma exemplul CAB, creând riscul unui blocaj sistemic.
Sistemul judiciar din România se află în pragul uneia dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Judecătorii Curții de Apel București, una dintre instanțele fundamentale ale țării, au transmis un avertisment fără precedent către puterile legislativă și executivă: iau în considerare oprirea completă a activității. Măsura radicală vine ca răspuns la noul proiect al legii salarizării, considerat inacceptabil de către corpul magistraților.
Anunțul, oficializat printr-un comunicat de presă transmis marți, 9 iunie, a provocat unde de șoc în spațiul public și în mediul politic. Potrivit documentului, judecătorii acuză o „lipsă totală de dialog și transparență” din partea Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare a noii legislații. Aceștia susțin că propunerile actuale nu doar că ignoră responsabilitățile și incompatibilitățile specifice profesiei, dar ar putea duce la o erodare a independenței sistemului judiciar.
Curtea de Apel București gestionează zeci de mii de dosare anual, inclusiv litigii complexe de corupție, administrative, comerciale și civile. O eventuală sistare a activității ar însemna amânarea pe termen nedefinit a mii de procese și ar afecta direct cetățenii și mediul de afaceri, informează Digi24.
Nemulțumiri punctuale: Ce contestă judecătorii din noua lege
Deși textul integral al proiectului legislativ nu a fost făcut public în totalitate, surse din sistemul judiciar, citate de HotNews, indică mai multe puncte de conflict. Principala nemulțumire vizează eliminarea unor sporuri și indemnizații considerate de magistrați esențiale pentru compensarea regimului strict de incompatibilități și interdicții la care sunt supuși. Proiectul ar propune o reașezare a grilei de salarizare care, în viziunea judecătorilor, nu reflectă complexitatea și importanța muncii lor.
Un alt element criticat este modul de calcul al pensiilor de serviciu. Chiar dacă acest subiect a fost intens dezbătut în anii anteriori, inclusiv în perioada 2024-2025, noua formulă propusă ar adânci incertitudinea și ar putea genera un val de pensionări anticipate în rândul magistraților cu experiență. „Nu este vorba doar despre o chestiune salarială, ci despre respectul acordat acestei profesii și despre garantarea stabilității sistemului”, a declarat un judecător pentru Mediafax, sub protecția anonimatului.
Magistrații CAB subliniază că au încercat în repetate rânduri să inițieze un dialog cu Ministerul Justiției și cu comisiile parlamentare de specialitate, însă demersurile lor au fost ignorate. Această atitudine este percepută ca o marginalizare a puterii judecătorești în procesul decizional care o privește direct.
Un ecou al protestelor din trecut și riscul unui efect de domino
Formele de protest în sistemul judiciar nu sunt o noutate absolută, dar amenințarea cu oprirea integrală a activității este o măsură extremă, rar întâlnită. În trecut, au existat proteste punctuale, cum ar fi amânarea proceselor care nu erau considerate urgențe sau purtarea de banderole albe. De exemplu, în vara anului 2025, mai multe parchete și-au suspendat parțial activitatea din cauza problemelor legate de subfinanțare și deficitul de personal, conform arhivelor Agerpres.
Situația de acum este însă diferită prin amploarea potențială. Curtea de Apel București este un barometru pentru întregul sistem. O decizie fermă de protest din partea acesteia ar putea declanșa un efect de domino. Surse din magistratură, citate de Știrile ProTV, afirmă că judecătorii de la curțile de apel din Cluj, Timișoara și Iași urmăresc cu atenție situația din Capitală și sunt pregătiți să adopte măsuri similare dacă revendicările lor nu vor fi luate în considerare.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, nu a emis încă un punct de vedere oficial, dar se așteaptă o reacție în zilele următoare. Poziția CSM va fi crucială pentru a media conflictul sau, dimpotrivă, pentru a amplifica presiunea asupra factorului politic.
Reacții politice prudente și Adunarea Generală decisivă
Din zona politică, reacțiile au fost până acum reținute. Ministrul Justiției, contactat de jurnaliști, a transmis că „ușa ministerului rămâne deschisă dialogului” și a făcut un apel la calm și responsabilitate. Liderii coaliției de guvernare au evitat declarațiile tranșante, menționând că proiectul legii salarizării este încă în lucru și poate suferi modificări în Parlament.
Cu toate acestea, presiunea timpului este mare. Conform surselor media, judecătorii Curții de Apel București au amânat luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității pentru „viitoarea ședință a Adunării Generale”, fără a se specifica o dată anume. În cadrul acestei ședințe se va vota mandatul de protest, inclusiv posibilitatea opririi complete a judecării cauzelor, cu excepția celor considerate urgențe absolute (precum arestările preventive sau măsurile de protecție a minorilor).
Indiferent de rezultatul votului, semnalul transmis de una dintre cele mai importante instanțe din țară este clar: sistemul judiciar a ajuns la un punct critic. O eventuală blocare a activității sale ar avea consecințe greu de calculat nu doar pentru miile de justițiabili, ci și pentru stabilitatea statului de drept în România.
