- Solicitare oficială: România a cerut miercuri, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, o consolidare vizibilă a apărării pe flancul estic, în special în zona Mării Negre, ca urmare a incidentelor repetate cu drone provenite din conflictul ucrainean.
- Răspunsul NATO: Alianța a confirmat că tratează cu maximă seriozitate incidentele și a demarat o evaluare tehnică pentru a stabili măsuri suplimentare, inclusiv o posibilă creștere a numărului de sisteme de supraveghere și apărare aeriană în regiune.
- Context extins: Cererea vine după ce, în ultimii trei ani, zeci de fragmente de drone au fost descoperite în județele Tulcea și Galați, generând îngrijorări sporite privind securitatea cetățenilor din zonele de graniță.
România a ridicat oficial la cel mai înalt nivel al NATO problema securității la granița sa sud-estică, solicitând aliaților măsuri concrete pentru întărirea apărării în regiunea Mării Negre. Măsura vine ca răspuns direct la incidentele repetate în care drone sau fragmente ale acestora, provenind din teatrul de război din Ucraina, au ajuns pe teritoriul național, informează surse diplomatice pentru 24h.ro.
Discuția a avut loc miercuri, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, forul decizional suprem al Alianței. Delegația română a prezentat o cronologie detaliată a evenimentelor, subliniind riscurile la adresa siguranței populației și a infrastructurii critice. Potrivit unor informații obținute de Mediafax, accentul a fost pus pe necesitatea unei posturi de descurajare și apărare mai robuste, adaptată la noile realități ale conflictului hibrid.
O evaluare tehnică demarată la Cartierul General al NATO
În urma prezentării făcute de reprezentanții României, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a asigurat delegația de solidaritatea deplină a Alianței. Aliații au convenit asupra necesității de a evalua opțiunile de consolidare a apărării aeriene pe flancul estic, cu un accent particular pe zona Deltei Dunării și a litoralului românesc. Conform unor surse citate de Agerpres, Comandamentul Aliat pentru Operații (ACO) a fost însărcinat cu realizarea unei evaluări tehnice rapide.
Această evaluare va analiza posibilitatea suplimentării resurselor de supraveghere aeriană, inclusiv prin dislocarea unor sisteme radar mobile avansate și prin creșterea frecvenței zborurilor de patrulare AWACS. De asemenea, se discută despre o potențială rotație extinsă a sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă, precum Patriot sau SAMP/T, furnizate de statele membre.
Un diplomat european a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că „nimeni nu dorește o escaladare, dar securitatea teritoriului aliat este non-negociabilă. Analizăm ce capabilități suplimentare pot fi alocate pentru a reduce la minimum aceste riscuri”.
O problemă recurentă, de la Tulcea la Galați
Demersul României nu este unul izolat, ci punctul culminant al unei serii lungi de incidente care au început încă din toamna anului 2023. Atunci, primele fragmente de drone rusești, folosite pentru a ataca porturile ucrainene de la Dunăre, au fost descoperite pe teritoriul județului Tulcea. De-a lungul anilor 2024 și 2025, zeci de astfel de evenimente au fost confirmate de Ministerul Apărării Naționale, creând o stare de îngrijorare constantă în rândul locuitorilor din zonele de frontieră.
Autoritățile române au implementat progresiv măsuri de protecție, inclusiv sisteme de alertare a populației și intensificarea patrulărilor aeriene. Cu toate acestea, natura sporadică a atacurilor și dimensiunile reduse ale dronelor fac detecția și interceptarea lor o provocare tehnică majoră. Surse din cadrul MApN, citate de Digi24, au explicat că solicitarea adresată NATO vizează tocmai accesul la tehnologii și capabilități aliate superioare, care să completeze eforturile naționale.
Poziția Casei Albe și mizele politice
Situația de la Marea Neagră este urmărită cu atenție și de la Washington. Administrația președintelui Donald Trump, deși a adoptat o linie mai precaută privind implicarea directă în conflictul din Ucraina, a reafirmat în mod repetat angajamentul „de neclintit” față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Orice incident care pune în pericol teritoriul unui stat membru este considerat o problemă de securitate pentru întreaga Alianță.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat pentru AP că Statele Unite „sunt în contact permanent cu aliații români și sprijină pe deplin eforturile de consolidare a apărării pe flancul estic”. Analiștii politici consideră că răspunsul NATO la solicitarea României va fi un test important pentru coeziunea Alianței în al doilea an al mandatului președintelui Trump.
Rezultatele evaluării tehnice a Comandamentului Aliat sunt așteptate în următoarele săptămâni, urmând ca o decizie finală privind alocarea de resurse suplimentare să fie luată la nivelul Consiliului Nord-Atlantic. Până atunci, Forțele Aeriene Române, în cooperare cu detașamentele aliate staționate în țară, continuă misiunile de poliție aeriană întărită.
