- Impact major: Finalizarea Centrului Național de Competență în Domeniul Cancerului (CNCC) a creat prima rețea națională de colaborare între 11 parteneri publici și privați, stabilind instrumente unice pentru standardizarea îngrijirii pacienților oncologici din România.
- Economii substanțiale: O analiză a aproape 15.000 de pacienți, realizată în cadrul proiectului, a arătat că includerea acestora în studii clinice a generat economii de aproximativ 81 de milioane de lei la bugetul sistemului de sănătate.
- Moștenirea proiectului: Deși finanțarea prin PNRR, în valoare de 4,5 milioane de euro, s-a încheiat, protocoalele și platformele dezvoltate în cadrul CNCC sunt acum considerate fundamentul pentru viitorul Plan Național de Control al Cancerului.
România a făcut un pas esențial în modernizarea luptei împotriva cancerului prin finalizarea proiectului Centrului Național de Competență în Domeniul Cancerului (CNCC), o inițiativă care a creat o rețea de colaborare fără precedent și a pus bazele standardizării serviciilor oncologice la nivel național. Proiectul, coordonat de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu 4,5 milioane de euro, a reunit 11 parteneri de prestigiu, atât din mediul academic și public, cât și din cel privat.
Obiectivul principal, atins la finalizarea proiectului în cursul anului 2025, a fost crearea unui cadru unitar pentru diagnosticarea, tratarea și monitorizarea pacienților cu cancer, indiferent de regiunea geografică în care aceștia se află. Implementarea sa a vizat eliminarea discrepanțelor majore care existau între centrele medicale din țară, oferind tuturor pacienților acces la un standard de îngrijire predictibil și bazat pe cele mai bune practici internaționale.
O rețea națională pentru uniformizarea tratamentelor
Piatra de temelie a proiectului a fost constituirea unei rețele funcționale care conectează centrele oncologice universitare din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Craiova cu institute de cercetare și parteneri privați. Această colaborare a permis dezvoltarea primelor ghiduri clinice și protocoale standardizate adaptate specific sistemului medical românesc, acoperind cele mai frecvente tipuri de cancer.
„Pentru prima dată, avem un set de instrumente validate la nivel național, care permit medicilor din centre diferite să urmeze aceiași pași terapeutici, bazându-se pe dovezi științifice clare”, a explicat un reprezentant al grupului de lucru pentru HotNews la momentul finalizării componentei de standardizare. Aceste protocoale nu se limitează doar la tratamentele medicamentoase, ci includ și proceduri de diagnostic imagistic, radioterapie și monitorizare post-terapeutică.
Consorțiul a fost format din instituții de renume precum Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București, Oncohelp Timișoara și Medisprof. Alianța a facilitat un schimb de expertiză esențial pentru a alinia practicile medicale, care, istoric, variau semnificativ de la un spital la altul.
Studiile clinice, o sursă de economii de zeci de milioane de lei
Unul dintre cele mai concrete și surprinzătoare rezultate ale proiectului CNCC a fost impactul economic pozitiv generat de implicarea pacienților în studii clinice. O analiză retrospectivă extinsă pe un eșantion de aproape 15.000 de pacienți incluși în diverse trialuri clinice în ultimii ani a relevat o economie directă pentru sistemul de sănătate publică estimată la 81 de milioane de lei.
Aceste economii provin din faptul că medicamentele inovatoare, adesea extrem de costisitoare, sunt furnizate gratuit de companiile farmaceutice care sponsorizează studiile. Astfel, pacienții au acces la terapii de ultimă generație fără ca statul să suporte costurile, eliberând resurse financiare importante care pot fi redirecționate către alte nevoi ale sistemului. Datele, confirmate de coordonatorii proiectului și citate de Agerpres, subliniază beneficiul dublu al cercetării clinice: acces la inovație pentru pacienți și sustenabilitate financiară pentru sistem.
Ce urmează după finalizarea finanțării PNRR
Cu proiectul CNCC finalizat oficial la sfârșitul anului trecut, principala provocare pentru autoritățile din sănătate în 2026 este asigurarea sustenabilității și extinderii rezultatelor obținute. Finanțarea prin PNRR a fost un catalizator, dar menținerea rețelei funcționale și actualizarea constantă a protocoalelor depind acum de politicile Ministerului Sănătății și de finanțarea națională.
Potrivit informațiilor obținute de Digi24, instrumentele dezvoltate în cadrul CNCC – de la platformele digitale de colaborare la ghidurile de practică – sunt deja integrate în arhitectura noului Plan Național de Control al Cancerului. Aceste resurse sunt considerate esențiale pentru a monitoriza calitatea serviciilor oncologice și pentru a fundamenta deciziile de alocare a bugetelor în anii următori.
Moștenirea CNCC nu este doar o colecție de documente, ci o schimbare de paradigmă în abordarea cancerului în România. Proiectul a demonstrat că o colaborare structurată între sectorul public și cel privat poate genera rezultate concrete, măsurabile atât în calitatea actului medical, cât și în eficiența financiară. Miza este acum transformarea acestui proiect-pilot într-un standard operațional permanent la nivelul întregului sistem de sănătate.
