- Scandalul principal: Consiliul Superior al Magistraturii este acuzat că ar fi elaborat o listă neoficială cu jurnaliști de investigație și ONG-uri considerate critice sau „ostile” la adresa sistemului judiciar.
- Reacția imediată: Asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, alături de organizații civice, au condamnat ferm demersul, calificându-l drept o formă de intimidare și un atac direct la libertatea de exprimare.
- Ce urmează: Se așteaptă o poziție oficială detaliată din partea conducerii CSM. În spațiul public se discută deja despre posibile demisii de onoare și despre necesitatea unor clarificări urgente în fața opiniei publice.
Scandalul a fost declanșat de Hotărârea nr. 1384 a Secției pentru judecători a CSM din 9-10 iunie 2026, un document oficial de 76 de pagini. Această hotărâre nominaliza jurnaliști, ONG-uri (precum Recorder, G4Media, Funky Citizens, Declic) și politicieni, acuzându-i de o „campanie de denigrare” și un „atac fără precedent” la adresa justiției.
Reacțiile critice au venit rapid atât din partea asociațiilor de magistrați, precum Forumul Judecătorilor, care a acuzat CSM că distruge dialogul cu societatea civilă, cât și din partea a zeci de organizații civice și media, care au condamnat demersul drept o tentativă de intimidare și un atac la libertatea de exprimare.
O „listă a tăcerii”: Acuzații de intimidare la adresa presei
Conform surselor citate de Mediafax, documentul neoficial ar fi circulat intern în cadrul CSM și ar fi fost conceput ca un instrument de monitorizare a „vocilor ostile”. Pe listă s-ar afla jurnaliști de la publicații de investigație și ONG-uri active în domeniul statului de drept, care în ultimii ani au semnalat numiri controversate, decizii discutabile sau presiuni politice asupra magistraților.
Scopul real al acestei liste rămâne neclar, însă simpla ei existență este considerată un act de presiune. „Este o încercare de a delegitima și de a izola orice voce critică. Când instituția care ar trebui să apere independența justiției începe să eticheteze jurnaliștii și ONG-urile, se transmite un semnal periculos către toți magistrații: fiți atenți cu cine vorbiți și ce spuneți”, a declarat pentru Digi24 un reprezentant al unei asociații civice.
Criticii susțin că un astfel de demers amintește de practici ale unor regimuri iliberale și contravine fundamental principiilor transparenței și responsabilității pe care CSM ar trebui să le promoveze.
Revolta magistraților: Asociațiile profesionale cer explicații urgente
Valul de indignare cel mai puternic a venit chiar din interiorul sistemului. Mai multe asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor au emis comunicate de presă în care condamnă categoric presupusa inițiativă a CSM. Acestea cer conducerii Consiliului să infirme sau să confirme public existența listei și, în cazul confirmării, să ofere explicații complete și să își asume răspunderea.
„Un astfel de gest subminează încrederea publică în justiție, o încredere pe care ne străduim de ani de zile să o consolidăm. Nu putem accepta ca presa să fie catalogată drept «ostilă» doar pentru că își face datoria de a informa cetățenii”, se arată într-un comunicat comun, transmis Agerpres. Magistrații subliniază că un dialog onest cu presa și societatea civilă este esențial pentru o justiție sănătoasă, nu o amenințare.
Tensiuni mai vechi și un CSM sub presiune
Acest scandal nu apare pe un teren complet senin. Relația dintre anumite facțiuni din magistratură și o parte a presei a fost tensionată în mod recurent, în special în contextul reformelor din justiție. Discuțiile aprinse din anii trecuți, precum cele legate de legile justiției modificate în perioada 2024-2025, au lăsat urme adânci și au creat clivaje vizibile.
Evenimentele de acum readuc în discuție rolul și componența CSM, precum și modul în care acesta își exercită mandatul de apărător al independenței judiciare. Până la ora publicării acestui articol, conducerea CSM nu a oferit o reacție oficială detaliată, un purtător de cuvânt transmițând doar că „acuzațiile sunt analizate cu maximă seriozitate”.
Absența unei clarificări rapide nu face decât să alimenteze speculațiile și să adâncească criza de încredere. În acest context, mai mulți lideri de opinie și reprezentanți ai opoziției au cerut demisia de onoare a celor responsabili din cadrul Consiliului, considerând că legitimitatea instituției a fost grav afectată.
