- Propuneri oficiale: Ministerul Sănătății a înaintat Guvernului pachetul de propuneri pentru noua lege a salarizării, care introduce pentru prima dată criterii clare de performanță și responsabilitate în calculul veniturilor personalului medical.
- Impact direct: Proiectul vizează eliminarea actualelor inechități și plafonări, propunând bonusuri cuantificabile pentru intervenții complexe, gărzi efectuate în secții critice (ATI, UPU) și pentru medicii care acceptă posturi în zone izolate sau defavorizate.
- Calendarul reformei: Documentul, așteptat de peste un an, intră acum în etapa de avizare interministerială. Coaliția de guvernare și-a propus să trimită forma finală a legii în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă a acestui an.
Ministerul Sănătății a transmis oficial către Guvern primele propuneri concrete pentru mult-așteptata reformă a salarizării din sistemul sanitar public. Documentul, obținut de 24h.ro, marchează o schimbare fundamentală de paradigmă: de la o grilă rigidă, bazată exclusiv pe vechime și grad profesional, la un model hibrid care recompensează performanța individuală, nivelul de responsabilitate și dificultatea condițiilor de muncă.
Proiectul vine după luni de negocieri tensionate cu sindicatele și patronatele din Sănătate, pe fondul unui exod al medicilor specialiști care, deși încetinit față de anii precedenți, rămâne o problemă critică. Măsurile propuse acum încearcă să răspundă direct nemulțumirilor cronice care au culminat cu protestele ample ale personalului medical (sindicatele SANITAS) împotriva proiectului legii salarizării, care au avut loc la finalul lunii mai și începutul lunii iunie 2026, când mii de medici și asistenți au cerut o corelare reală a veniturilor cu volumul și complexitatea muncii.
Performanța devine criteriu central în calculul salariului
Piesa de rezistență a pachetului legislativ este introducerea unor indicatori de performanță măsurabili, care vor influența o componentă variabilă a salariului. Conform propunerilor, venitul de bază va fi completat de bonusuri calculate în funcție de criterii specifice fiecărei specialități. De exemplu, pentru chirurgi, se va lua în considerare numărul și complexitatea intervențiilor chirurgicale realizate, în timp ce pentru medicii din specialitățile clinice, indicatorii ar putea include numărul de pacienți consultați sau managementul cazurilor complexe.
Propunerile Ministerului Sănătății, conform comunicatului oficial și a relatărilor Mediafax, menționează că o componentă variabilă a salariului pentru medici ‘va putea ajunge până la 100% din salariul de bază’ pentru medicii cu activitate intensă. Scopul declarat este de a stimula activitatea în spitalele publice și de a reduce dependența medicilor de veniturile din sistemul privat.
„Nu mai putem trata la fel un medic dintr-un spital județean de urgență, care realizează sute de intervenții pe an, cu un medic cu aceeași vechime și același grad, dar cu o activitate clinică mult redusă. Principiul de bază este simplu: muncă mai multă, mai complexă și cu responsabilitate mai mare trebuie să însemne un venit mai mare”, a declarat un oficial al Ministerului Sănătății pentru 24h.ro, sub protecția anonimatului.
Sporuri majorate pentru condiții de muncă dificile și periculoase
O altă direcție majoră a reformei vizează reevaluarea completă a sistemului de sporuri. Propunerile Ministerului Sănătății prevăd majorări substanțiale pentru personalul care lucrează în secții considerate de risc ridicat, precum Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Unități de Primiri Urgențe (UPU), Boli Infecțioase, Oncologie și Medicină Legală. Aceste sporuri nu vor mai fi calculate ca un procent fix din salariul de bază la nivel național, ci vor fi modulate în funcție de specificul și încărcătura fiecărui spital.
În mod similar, se propune un mecanism de stimulare financiară pentru atragerea medicilor în zonele rurale sau în orașele mici, unde deficitul de personal este acut. Pachetul ar include nu doar un spor salarial consistent, ci și facilități precum decontarea chiriei sau a transportului. Această măsură este o continuare a unor programe pilot implementate cu succes limitat în perioada 2024-2025, dar care acum ar urma să fie generalizate și consolidate legislativ.
De asemenea, plata gărzilor, un subiect constant de dispute, este regândită. Proiectul prevede o plată diferențiată: gărzile efectuate în zilele de weekend sau în timpul sărbătorilor legale, precum și cele din secțiile supraaglomerate, vor fi remunerate cu un procent mai mare decât cele efectuate în timpul săptămânii în secții cu un flux mai redus de pacienți.
Reacții prudente din partea sindicatelor și a Colegiului Medicilor
Primele reacții din partea partenerilor sociali sunt marcate de prudență. Liderii federațiilor sindicale din sănătate, deși salută principiul recunoașterii performanței, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care vor fi definiți și implementați indicatorii de performanță. Principala temere este legată de riscul apariției subiectivității în evaluare și a unor potențiale abuzuri din partea managerilor de spitale.
„Ideea este corectă, dar diavolul stă în detalii. Cine stabilește acești indicatori? Cum ne asigurăm că evaluarea este obiectivă și transparentă? Fără un sistem de monitorizare clar și fără criterii validate de corpul profesional, riscăm să creăm mai multe frustrări și inechități decât cele pe care încercăm să le rezolvăm”, a transmis un lider sindical, conform unui comunicat citat de Agerpres.
Colegiul Medicilor din România a anunțat că va analiza în detaliu propunerile și va veni cu un punct de vedere oficial în următoarele săptămâni. Reprezentanții medicilor au subliniat necesitatea ca orice modificare a legii salarizării să fie corelată cu o finanțare corespunzătoare a sistemului de sănătate, pentru a evita ca spitalele să fie puse în situația de a alege între plata salariilor majorate și achiziția de medicamente sau materiale sanitare.
Proiectul va urma acum circuitul de avizare la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, înainte de a fi prezentat în ședința de Guvern. Bătălia politică și tehnică pe marginea acestei legi se anunță una dintre cele mai importante ale sesiunii parlamentare de toamnă, de rezultatul ei depinzând, în mare măsură, stabilitatea și atractivitatea sistemului public de sănătate din România pentru următorul deceniu.
