- Front comun la Bruxelles: Președintele Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au condus joi prima reuniune la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”, o alianță a 16 state membre care se opun reducerii fondurilor europene.
- Miza negocierilor: Întâlnirea precede discuțiile critice pentru viitorul buget al UE (2028–2034). Comisia Europeană a propus tăieri de aproximativ 10% la Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, piloni financiari esențiali pentru România.
- Bătălia pentru miliarde de euro: Grupul celor 16 state, printre care se numără România, Polonia, Grecia și Spania, pledează pentru un buget european „ambițios”, argumentând că reducerea decalajelor economice și sprijinul pentru agricultori sunt cruciale pentru stabilitatea Uniunii.
Președintele Nicușor Dan, alături de premierul italian Giorgia Meloni, a co-prezidat joi, la Bruxelles, prima reuniune la nivel înalt a grupului informal „Prietenii Coeziunii”. Evenimentul, organizat strategic înaintea summitului Consiliului European, aduce în prim-plan tensiunile legate de viitorul buget al Uniunii Europene și semnalează formarea unui bloc puternic care se opune tăierilor de fonduri propuse de Comisia Europeană.
Grupul, care reunește lideri din 16 state membre, militează pentru menținerea unei finanțări robuste pentru două dintre cele mai vechi și mai importante politici comunitare: Politica de Coeziune, destinată reducerii decalajelor de dezvoltare între regiuni, și Politica Agricolă Comună (PAC), care subvenționează fermierii europeni. Pentru România, miza este uriașă, aceste fonduri reprezentând motorul principal al investițiilor publice din ultimele două decenii.
O alianță de 16 state împotriva tăierilor bugetare
Reuniunea de la Bruxelles consolidează o alianță care a prins contur în ultimii ani, pe măsură ce presiunile pentru redirecționarea fondurilor UE către noi priorități, precum apărarea, tranziția verde și digitalizarea, au devenit tot mai intense. Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, a cristalizat aceste tensiuni. Proiectul prevede o reducere de circa 10% a alocărilor pentru coeziune și agricultură, o măsură considerată inacceptabilă de o majoritate semnificativă de state membre.
Lista completă a celor 16 state membre ale grupului este: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria. Aceste națiuni argumentează că, în contextul provocărilor geopolitice actuale și al necesității de a menține competitivitatea economică a blocului comunitar, slăbirea politicilor tradiționale ar fi o eroare strategică. Conform unor surse diplomatice citate de Mediafax, liderii prezenți au subliniat că solidaritatea și convergența economică nu trebuie sacrificate în favoarea unor noi obiective, ci trebuie integrate într-un buget echilibrat.
Administrația Prezidențială a transmis într-un comunicat că președintele Nicușor Dan a accentuat în intervenția sa că „Politica de Coeziune nu este un instrument de caritate, ci principalul instrument de investiții al Uniunii, care generează creștere economică și prosperitate în toate statele membre”.
Miza financiară pentru România în bugetul 2028–2034
Pentru România, rezultatul acestor negocieri va avea un impact direct și masiv asupra dezvoltării din următorul deceniu. În exercițiul financiar anterior, cel din 2021–2027, care a fost negociat înainte de pandemie și de războiul din Ucraina, România a beneficiat de o alocare totală de peste 79 de miliarde de euro, incluzând fondurile de coeziune, cele pentru agricultură și pachetul de redresare NextGenerationEU.
O tăiere de 10%, aplicată la pachetele de coeziune și agricultură, ar putea însemna pierderea a miliarde de euro, fonduri esențiale pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltarea rurală, sprijinirea IMM-urilor și finanțarea sistemelor de sănătate și educație. Economiștii consultați de 24h.ro avertizează că o astfel de reducere ar încetini semnificativ ritmul de recuperare a decalajelor față de media europeană, un obiectiv central al României de la aderarea sa în 2007.
Discuțiile de la Bruxelles se poartă într-un context economic și politic complex. Statele contributoare nete la bugetul UE, precum Germania, Olanda sau Suedia, insistă pe o utilizare mai eficientă a banilor și pe condiționarea strictă a accesării fondurilor de respectarea statului de drept, o temă care a generat fricțiuni majore cu Polonia și Ungaria în trecut. În același timp, războiul de la granița estică a UE și noua realitate geopolitică, marcată de o administrație Trump mai izolaționistă la Washington, impun creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate, adăugând o presiune suplimentară pe un buget deja tensionat.
Coordonarea româno-italiană și calendarul negocierilor
Inițiativa președintelui Dan de a organiza această reuniune împreună cu premierul italian Giorgia Meloni nu este întâmplătoare. Italia, deși este un membru fondator al UE și o economie majoră, se confruntă cu decalaje semnificative între nordul industrializat și sudul mai puțin dezvoltat, fiind un beneficiar important al fondurilor de coeziune. Această axă București-Roma încearcă să creeze un pol de influență care să contrabalanseze axa franco-germană, tradițional dominantă în deciziile bugetare.
Surse de la Bruxelles, citate de Agerpres, indică faptul că întâlnirea de joi a avut rolul de a stabili o poziție comună fermă înaintea prezentării oficiale a propunerilor detaliate de către Comisia Europeană, așteptată în toamna acestui an. Negocierile se anunță a fi lungi și dificile, probabil întinzându-se până la finalul anului 2027. Fiecare stat membru are drept de veto asupra Cadrului Financiar Multianual, ceea ce înseamnă că adoptarea sa necesită unanimitate.
Liderii grupului „Prietenii Coeziunii” au mandatat experții tehnici să elaboreze un document de poziție comun, care va fi prezentat la următoarea reuniune a Consiliului European. Obiectivul declarat este clar: un buget al UE care să nu lase pe nimeni în urmă și care să continue să investească în reducerea disparităților, considerată piatra de temelie a proiectului european. Bătălia politică pentru viitorul buget al Uniunii a intrat oficial în linie dreaptă.
