- Infuzie de capital strategic: Guvernul a inclus în noul său program majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) cu cel puțin 100 de milioane de euro în 2026, consolidându-i rolul de pilon financiar al statului.
- Obiective clare: Fondurile suplimentare sunt destinate să stimuleze atragerea de capital privat, să sprijine proiecte de investiții majore și să accelereze absorbția fondurilor europene, o problemă persistentă pentru România.
- Contextul înființării: BID a fost operaționalizată în 2024 cu un capital inițial de 3 miliarde de lei, după un proces legislativ care s-a întins pe mai mulți ani, fiind proiectată ca un echivalent al unor bănci de dezvoltare din alte state membre UE.
Executivul a confirmat, prin noul program de guvernare publicat recent, planurile de a consolida Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ca principal vehicul financiar strategic al statului. Măsura centrală vizează o majorare a capitalizării instituției cu cel puțin 100 de milioane de euro în cursul acestui an, o decizie menită să amplifice capacitatea băncii de a finanța proiecte esențiale pentru economia națională.
Această injecție de capital se adaugă fondurilor inițiale de 3 miliarde de lei alocate la momentul înființării. Conform documentului guvernamental, obiectivul este de a transforma BID într-un catalizator pentru mobilizarea capitalului privat și pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, două dintre vulnerabilitățile structurale ale României.
Ce rol va juca BID cu noua capitalizare
Banca de Investiții și Dezvoltare, un proiect amânat timp de aproape un deceniu, a fost concepută pentru a acționa acolo unde băncile comerciale sunt reticente să intervină din cauza riscurilor percepute sau a perioadelor lungi de recuperare a investiției. Prin suplimentarea capitalului, Guvernul își propune să extindă aria de acțiune a BID în mai multe sectoare considerate prioritare.
Printre acestea se numără infrastructura mare, proiectele de energie verde, digitalizarea și sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax, fondurile suplimentare vor permite băncii să ofere garanții de stat, cofinanțări și împrumuturi în condiții mai avantajoase, reducând astfel costurile pentru investitorii privați și crescând atractivitatea proiectelor din România.
Experții economici consultați de 24h.ro subliniază că succesul acestei inițiative depinde crucial de guvernanța corporativă a băncii. „O capitalizare mai mare este necesară, dar nu suficientă. Cheia va fi independența decizională a managementului și capacitatea de a selecta proiecte viabile, ferite de influențe politice”, a explicat analistul economic Adrian Codirlaşu.
Un parcurs anevoios: de la idee la operaționalizare
Înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare a fost un proces de lungă durată, marcat de numeroase întârzieri. Legea privind înființarea sa a fost promulgată încă din 2022, însă operaționalizarea efectivă a avut loc abia în cursul anului 2024, după finalizarea procedurilor de autorizare la Banca Națională a României și numirea conducerii executive.
Capitalizarea inițială, stabilită la 3 miliarde de lei (aproximativ 600 de milioane de euro la cursul de la acea vreme), a fost considerată de mulți analiști un punct de plecare modest în comparație cu instituții similare din regiune, precum banca de dezvoltare a Poloniei (BGK) sau cea a Ungariei (MFB). Anunțul din 2026 privind majorarea capitalului cu cel puțin 100 de milioane de euro pare să fie o recunoaștere a acestei realități și un pas spre alinierea la scara proiectelor pe care România și le propune, inclusiv cele finanțate prin programele europene post-pandemie.
În primul său an complet de funcționare, 2025, activitatea BID s-a concentrat pe crearea de produse financiare și pe primele proiecte-pilot. Datele publicate la începutul acestui an, analizate de HotNews, arătau un start lent, cu un portofoliu de finanțări încă în formare, concentrat în special pe garantarea creditelor pentru IMM-uri.
Miza absorbției fondurilor europene
Unul dintre argumentele principale invocate de Guvern pentru consolidarea BID este rolul său în creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. România continuă să întâmpine dificultăți în utilizarea integrală a banilor alocați de la Bruxelles, adesea din cauza lipsei de cofinanțare pentru proiectele mari sau a capacității administrative reduse a beneficiarilor.
Programul de guvernare stipulează că BID va acționa ca un partener strategic pentru autoritățile locale și centrale, dar și pentru companiile private, în structurarea financiară a proiectelor eligibile pentru finanțare europeană. Banca ar urma să ofere punți de finanțare (bridge financing) pentru a acoperi decalajul dintre momentul efectuării cheltuielilor și cel al rambursării de la Comisia Europeană.
Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar unic, va demara în următoarele săptămâni procedurile legale pentru majorarea de capital. Mecanismul exact – fie prin alocare bugetară directă, fie prin alte instrumente financiare – urmează să fie detaliat într-o ordonanță de urgență. Calendarul propus de Executiv prevede finalizarea întregului proces de capitalizare până la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2026.
