Președintele României, Nicușor Dan, se va întâlni cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles

Bruxelles, 19 martie 2026 – Într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice acute și de o reconfigurare rapidă a arhitecturii de securitate globale, Președintele României, Nicușor Dan, se pregătește pentru o întâlnire crucială la sediul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Bruxelles. Sâmbătă, 21 martie, liderul de la București se va așeza la masa discuțiilor cu Secretarul General al Alianței, Mark Rutte, într-un dialog ce promite să abordeze cele mai presante provocări de securitate ale momentului, cu un accent deosebit pe Flancul Estic și pe regiunea Mării Negre. Această vizită strategică subliniază nu doar angajamentul ferm al României față de principiile și valorile euro-atlantice, dar și rolul său din ce în ce mai proeminent în eforturile colective de descurajare și apărare, într-un context internațional complex, modelat inclusiv de realitățile unei noi administrații la Casa Albă și de persistența conflictelor regionale. Semnificația acestei întrevederi depășește sfera bilaterală, proiectând o imagine a României ca un pilon de stabilitate și un actor strategic esențial în consolidarea securității colective a NATO.

O Întâlnire Crucială la Bruxelles: Agenda și Semnificația Profundă

Vizita Președintelui Nicușor Dan la Bruxelles, programată pentru sâmbătă, 21 martie 2026, nu este doar o rutină diplomatică, ci o misiune cu o încărcătură strategică deosebită, venind într-un moment de maximă efervescență geopolitică. Agenda discuțiilor cu Secretarul General Mark Rutte este densă și reflectă prioritățile actuale ale României și ale NATO, având în vedere și pregătirile pentru viitorul Summit al Alianței, posibil în 2027. Principalele teme, așa cum au fost ele prefigurate de Administrația Prezidențială de la București, includ:

• Evoluțiile de securitate din mediul internațional și de pe Flancul Estic: Această componentă va analiza în detaliu impactul războiului din Ucraina, care continuă să modeleze peisajul de securitate european, amenințările hibride, destabilizarea regională și prezența militară agresivă a Rusiei. Se va discuta despre necesitatea unei abordări coerente și unitare a Alianței în fața acestor provocări, inclusiv prin adaptarea continuă a conceptelor strategice. Președintele Dan va insista pe o evaluare realistă a riscurilor și pe necesitatea unei reacții proporționale, dar ferme.
• Accent pe regiunea Mării Negre: O temă recurentă și vitală pentru România, regiunea Mării Negre este considerată un punct fierbinte strategic și o zonă de intersecție a intereselor geopolitice majore. Discuțiile vor viza libertatea de navigație, securitatea rutelor comerciale, în special cele energetice și cele de export de cereale din Ucraina, prezența navală și aeriană, precum și contracararea influenței rusești, care a transformat Marea Neagră într-un veritabil teatru de operațiuni. România va pleda pentru o strategie aliată mai robustă și vizibilă în regiune.
• Măsuri de consolidare a descurajării și apărării colective: Această secțiune va detalia eforturile NATO de a-și întări postura de descurajare, inclusiv prin creșterea prezenței militare pe Flancul Estic, modernizarea forțelor și adaptarea planurilor de apărare la scenarii multiple. România va prezenta contribuțiile sale semnificative și va solicita o consolidare suplimentară, inclusiv prin creșterea capacităților de răspuns rapid și prin integrarea mai profundă a forțelor naționale în structurile de comandă și control ale NATO.
• Modalități de creștere a securității României prin și cu sprijinul NATO: Președintele Dan va evidenția necesitățile specifice de securitate ale României, solicitând sprijin continuu pentru modernizarea armatei, dezvoltarea capacităților de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv extinderea sistemelor integrate, precum și consolidarea rezilienței naționale în fața amenințărilor cibernetice, campaniilor de dezinformare și a atacurilor hibride. De asemenea, se va discuta despre partajarea de informații și despre rolul României ca hub regional de securitate.

Această întâlnire survine într-un moment în care Alianța se confruntă cu multiple presiuni. Pe de o parte, agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a reafirmat relevanța și necesitatea NATO ca pilon al securității transatlantice, determinând o solidaritate fără precedent. Pe de altă parte, discursurile izolaționiste și incertitudinile legate de angajamentul unor state membre, în special în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, adaugă un strat suplimentar de complexitate. Pentru România, țară cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina și o poziție strategică la Marea Neagră, dialogul cu Secretarul General al NATO este esențial pentru asigurarea unei viziuni unitare și a unui sprijin neclintit din partea Alianței.

„Întâlnirea de la Bruxelles nu este doar o simplă discuție protocolară, ci o ocazie vitală pentru România de a-și reafirma poziția de partener strategic de încredere și de a pleda pentru o abordare mai robustă a securității regionale, în special în contextul noilor realități geopolitice. Președintele Dan va trebui să navigheze abil între interesele naționale și cele ale Alianței, într-o perioadă în care unitatea și coeziunea NATO sunt puse la încercare de factori interni și externi”, a declarat pentru 24h.ro analistul politic Dr. Mihai Georgescu de la Centrul de Studii Strategice al României.

De asemenea, se așteaptă ca discuțiile să abordeze și necesitatea adaptării Alianței la noile tehnologii emergente și disruptive (ETD), cum ar fi inteligența artificială, calculul cuantic și hipersonicele, care redefinesc peisajul războiului modern. România, prin expertiza sa în IT și cercetare, poate contribui semnificativ la aceste eforturi.

Contextul Geopolitic Actual: Un Flanc Estic Sub Presiune Constantă

Flancul Estic al NATO, și în special regiunea Mării Negre, a devenit epicentrul tensiunilor geopolitice în ultimii ani. Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, începută în februarie 2022 și care continuă să genereze instabilitate și pierderi umane masive chiar și în martie 2026, a transformat radical percepția asupra securității europene. Statele membre NATO de pe Flancul Estic, precum România, Polonia și Țările Baltice, se află acum în prima linie a confruntării cu o Rusie revizionistă și imprevizibilă, care a adoptat o doctrină militară agresivă, bazată pe șantaj nuclear și pe utilizarea forței pentru a-și redefini sferele de influență.

De la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și până la agresiunea actuală împotriva Ucrainei, Rusia a demonstrat o voință clară de a-și impune interesele prin forță militară, ignorând dreptul internațional și suveranitatea statelor vecine. Această realitate a determinat NATO să adopte o postură de descurajare și apărare mult mai robustă, trecând de la o prezență adaptată la una consolidată, cu grupuri de luptă multinaționale staționate permanent sau rotațional în statele din est. În România, de exemplu, grupul de luptă condus de Franța, cu participarea Belgiei, Olandei și a altor aliați, a atins o capacitate operațională semnificativă, demonstrând angajamentul colectiv și capacitatea de răspuns rapid.

Pe lângă conflictul direct din Ucraina, există o serie de alte focare de instabilitate care afectează Flancul Estic și care vor fi, fără îndoială, în centrul discuțiilor de la Bruxelles:

• Republica Moldova: Vecinul direct al României, Republica Moldova, rămâne vulnerabilă în fața presiunilor rusești, inclusiv prin prezența trupelor rusești în Transnistria și prin campanii persistente de dezinformare și destabilizare politică. Integrarea europeană a Moldovei, susținută puternic de România, este văzută ca o contrapondere esențială și ca o garanție a stabilității regionale. Se va discuta probabil despre intensificarea asistenței NATO pentru consolidarea capacităților de apărare ale Moldovei, în ciuda statutului său de neutralitate.
• Belarus: Aliat fidel al Moscovei, regimul Lukașenka a permis utilizarea teritoriului său pentru agresiunea împotriva Ucrainei și continuă să găzduiască forțe rusești și chiar arme nucleare tactice, amplificând amenințarea la adresa Poloniei și a Țărilor Baltice. Frontiera cu Belarus a devenit o zonă de risc, cu incidente provocate de migrația ilegală instrumentalizată și cu manevre militare comune ruso-belaruse ce simulează scenarii ofensive.
• Georgia: Deși nu este direct pe Flancul Estic al NATO, situația din Georgia, cu regiunile Abhazia și Osetia de Sud ocupate de Rusia, servește ca un memento al ambițiilor teritoriale rusești și al necesității de a susține suveranitatea statelor din vecinătate. Președintele Dan ar putea sublinia importanța menținerii perspectivei de aderare la NATO pentru Georgia și Ucraina, ca un semnal puternic pentru Rusia.

Într-un astfel de peisaj, dialogul Președintelui Dan cu Secretarul General Rutte va sublinia necesitatea menținerii unei vigilențe sporite și a unei adaptări continue a strategiei NATO. Capacitatea Alianței de a răspunde rapid și eficient la orice agresiune, fie ea militară, cibernetică sau hibridă, este esențială pentru credibilitatea sa și pentru asigurarea securității membrilor săi. Doctrina Gerasimov, care presupune o abordare multidimensională a conflictului, inclusiv prin dezinformare și atacuri cibernetice, impune o abordare comprehensivă din partea NATO.

„Agresiunea rusească nu a fost un eveniment izolat, ci o culminare a unei tendințe revizioniste de decenii, care vizează subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Flancul Estic nu este doar o linie de demarcație geografică, ci o zonă de contact direct cu o putere care nu ezită să folosească forța. România, prin poziția sa, are o perspectivă unică și, prin urmare, o voce importantă în definirea strategiei de apărare colectivă. Este vital ca mesajul de la Bruxelles să fie unul de unitate și determinare”, a subliniat într-o analiză recentă publicată de Institutul pentru Politici Externe și Securitate profesorul universitar Dr. Elena Popescu.

Marea Neagră: Epicentrul Provocărilor de Securitate și Oportunităților Strategice

Regiunea Mării Neagră a devenit, fără îndoială, una dintre cele mai fierbinți zone de pe harta geopolitică mondială. După anexarea Crimeei și militarizarea intensivă a peninsulei de către Rusia, iar mai apoi prin conflictul din Ucraina, Marea Neagră a fost transformată într-un veritabil teatru de operațiuni. Libertatea de navigație, în special pentru transportul cerealelor din Ucraina, a fost grav afectată de blocadele rusești și de amenințarea minelor, iar incidente navale și aeriene au devenit aproape o rutină, culminând uneori cu escaladări periculoase, cum a fost incidentul din 2025 cu o navă comercială sub pavilion non-NATO, atacată în apele internaționale. Aceste evenimente subliniază fragilitatea securității în regiune.

Pentru România, securitatea Mării Negre este o componentă esențială a securității naționale. Portul Constanța reprezintă o poartă strategică pentru comerțul regional și internațional, o rută vitală pentru exporturile și importurile nu doar ale României, ci și ale țărilor din Europa Centrală. Stabilitatea economică a țării depinde în mare măsură de siguranța rutelor maritime. Prezența militară a Rusiei în regiune, cu baza navală din Sevastopol, flota sa modernizată și desfășurarea de sisteme de rachete antinavă și antiaeriene (precum S-400 și Bastion), creează o zonă de negare a accesului (A2/AD) care complică semnificativ operațiunile aliate și limitează libertatea de acțiune.

Discuțiile de la Bruxelles vor viza, așadar, modalități concrete de contracarare a acestei hegemonii rusești în Marea Neagră și de restabilire a echilibrului de putere. Printre soluțiile posibile, pe care Președintele Dan le va susține, se numără:

• Creșterea prezenței navale aliate: Deși regimul Convenției de la Montreux impune anumite restricții navelor de război non-riverane, NATO poate explora modalități de a-și spori vizibilitatea și capacitățile de patrulare și monitorizare în regiune, prin exerciții navale regulate și prezența continuă a navelor statelor riverane, precum România, Bulgaria și Turcia. Se poate discuta despre o inițiativă multinațională de deminare.
• Întărirea apărării aeriene și antirachetă: România a investit masiv în sisteme Patriot și F-16, iar discuțiile vor include probabil solicitări pentru integrarea mai profundă a acestor capacități în sistemul de apărare aeriană integrată a NATO și, posibil, desfășurarea de sisteme suplimentare de către aliați pentru a crea un scut aerian impenetrabil.
• Dezvoltarea capabilităților de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR): Monitorizarea constantă a activităților rusești este crucială. Partajarea de informații și utilizarea tehnologiilor avansate de supraveghere (drone, sateliți, avioane AWACS) vor fi teme de discuție pentru a asigura o imagine operațională completă.
• Sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova: Asigurarea stabilității acestor două state este esențială pentru securitatea Mării Negre. Sprijinul militar și economic pentru Ucraina, alături de asistența pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, vor rămâne priorități, inclusiv prin facilitarea accesului la echipamente militare moderne și prin programe de instruire.
• Securitatea energetică: Marea Neagră este și o rută strategică pentru resursele energetice. Protejarea infrastructurii critice submarine (cabluri de internet, conducte de gaz) va fi un subiect important, având în vedere incidentele recente din Marea Baltică.

Este de așteptat ca Președintele Dan să sublinieze că securitatea Mării Negre nu este doar o problemă regională, ci o componentă vitală a securității euro-atlantice în ansamblul său. Orice destabilizare majoră în această zonă ar avea ramificații profunde pentru întreaga Alianță, afectând comerțul global și echilibrul de putere la nivel continental.

Consolidarea Apărării Colective și Rolul României: Un Angajament Fără Echivoc

De la Summitul de la Varșovia din 2016 și, mai ales, de la invazia Ucrainei din 2022, NATO a demarat cel mai amplu proces de adaptare a posturii sale de descurajare și apărare de după Războiul Rece. Acest proces a inclus creșterea numărului de trupe în stare de alertă, consolidarea grupurilor de luptă pe Flancul Estic și investiții masive în modernizarea militară. România a fost un contributor și un beneficiar activ al acestor măsuri, demonstrând un angajament ferm și o viziune strategică pe termen lung.

România și-a asumat un angajament ferm față de Alianță, alocând 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, un procent semnificativ mai mare decât pragul de 2% convenit de aliați și depășind media NATO, care în 2025 s-a situat în jurul valorii de 2.2% din PIB. Această decizie, luată în contextul deteriorării mediului de securitate, a permis demararea unor programe ambițioase de înzestrare și modernizare. Printre cele mai importante achiziții și investiții se numără:

• Sisteme de rachete Patriot: România a achiziționat și a operaționalizat deja mai multe sisteme Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană și antirachetă, cu planuri de a extinde și mai mult aceste capabilități.
• Avioane F-16: Flota de avioane F-16 a Forțelor Aeriene Române a fost modernizată și extinsă, inclusiv prin achiziții recente de aeronave din Norvegia, consolidând capacitatea de poliție aeriană și de apărare a spațiului aerian național și aliat.
• Sisteme de artilerie HIMARS: Aceste sisteme de rachete cu lansare multiplă, de înaltă precizie, oferă o capacitate de lovire semnificativă la distanțe mari, esențială pentru descurajare.
• Modernizarea forțelor terestre: Investiții în tancuri moderne (posibil Abrams sau Leopard), vehicule blindate de transport de trupe și echipamente de infanterie modernă, pentru a crește mobilitatea și puterea de foc.
• Marina militară: Programe de modernizare a fregatelor, achiziția de corvete și nave multirol, precum și dezvoltarea capacităților de război antisubmarin și antimină pentru a securiza Marea Neagră.

Contribuția României la apărarea colectivă nu se limitează doar la investiții. Pe teritoriul său sunt găzduite elemente cheie ale apărării aliate, care consolidează postura NATO pe Flancul Estic:

• Grupul de luptă multinațional (MN BG) de la Cincu: Condus de Franța, acest grup de luptă a evoluat de la o prezență adaptată la o prezență consolidată, având capacitatea de a desfășura operațiuni complexe. Numărul de militari aliați prezenți în România a crescut semnificativ, depășind 5.000 de militari din diverse state membre (Franța, Belgia, Olanda, Portugalia, SUA etc.) în 2026, cu planuri de a-l transforma într-o brigadă la cererea României.
• Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu: Aceasta a devenit un hub strategic pentru operațiunile NATO și o bază permanentă pentru forțele americane, găzduind rotații de avioane de vânătoare aliate pentru misiuni de poliție aeriană întărită și exerciții comune. De asemenea, baza servește ca punct de tranzit și de proiecție a forței pentru trupele americane și ale altor aliați în regiune.
• Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu: Parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, această facilitate este esențială pentru protejarea Europei de amenințările cu rachete balistice, demonstrând angajamentul SUA față de securitatea Alianței.
• Centre de excelență NATO: România găzduiește și contribuie la Centre de Excelență NATO, precum cel pentru Apărare Cibernetică sau cel pentru Comandă și Control, sporind expertiza Alianței în domenii cheie.

În cadrul discuțiilor cu Secretarul General Rutte, Președintele Dan va sublinia importanța continuării și extinderii acestor măsuri. Se va pleda pentru o prezență aliată sporită și mai permanentă, pentru dezvoltarea capacităților de comandă și control și pentru o interoperabilitate mai profundă între forțele românești și cele aliate. De asemenea, va fi abordată tema exercițiilor militare comune, care au crescut în frecvență și complexitate, cum ar fi Defender Europe, Saber Guardian și Sea Breeze, consolidând capacitatea de răspuns rapid a Alianței și testând planurile de apărare.

„România a demonstrat în mod constant că este un aliat de încredere, nu doar prin cuvinte, ci prin fapte și prin investiții substanțiale în apărare. Această întâlnire este o oportunitate de a reitera angajamentul nostru și de a solicita ca NATO să continue să trateze Flancul Estic ca o prioritate strategică absolută. Nu ne permitem nicio slăbiciune în fața amenințărilor actuale, care sunt mai complexe și mai diverse ca oricând”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării Naționale, sub condiția anonimatului, pentru 24h.ro.

Președinția Nicușor Dan și Viziunea Strategică a României: Pragmatism și Continuitate

Venirea lui Nicușor Dan la Președinția României în decembrie 2024 a marcat un moment de cotitură în politica internă și, implicit, a adus o abordare pragmatică și bazată pe date în relațiile internaționale. Cunoscut pentru rigoarea sa analitică, pentru experiența sa anterioară ca activist civic dedicat și primar al Capitalei, Președintele Dan a subliniat de la preluarea mandatului importanța stabilității și a predictibilității în politica externă a României, menținând un curs pro-european și pro-atlantic ferm.

Deși nu provine din mediul diplomatic sau militar tradițional, Președintele Dan a demonstrat o înțelegere profundă a contextului geopolitic și a necesității unei poziții ferme și coerente în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Viziunea sa strategică se bazează pe câteva piloni esențiali, care reflectă atât continuitatea politicii externe românești, cât și o abordare modernă, centrată pe eficiență și rezultate:

1. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA: Chiar și în contextul unei administrații Trump, Președintele Dan a subliniat importanța relației transatlantice și a parteneriatului cu Statele Unite, considerându-l fundamental pentru securitatea României. El a pledat pentru o comunicare deschisă și constantă, menită să depășească orice retorică protecționistă și să sublinieze beneficiile reciproce ale cooperării în domeniul apărării.
2. Rol activ și contributiv în NATO: România sub conducerea lui Dan își propune să fie un contributor activ la deciziile și operațiunile NATO, nu doar un beneficiar pasiv. Aceasta include participarea la misiuni, împărtășirea expertizei acumulate pe Flancul Estic și promovarea inițiativelor de securitate regională, inclusiv cele legate de Marea Neagră și de combaterea amenințărilor hibride.
3. Sprijin necondiționat pentru Ucraina și Republica Moldova: Președintele Dan a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru parcursul european al Republicii Moldova, considerând că stabilitatea și prosperitatea acestor state sunt vitale pentru propria securitate a României și pentru arhitectura de securitate regională. El a inițiat și susținut programe de asistență tehnică și logistică pentru ambele state.
4. Dezvoltarea rezilienței naționale: Dincolo de aspectele pur militare, Președinția Dan a pus un accent sporit pe reziliența societății românești în fața amenințărilor hibride, a dezinformării și a atacurilor cibernetice. Aceasta include promovarea investițiilor în educație, în infrastructură critică (energetică, digitală), în securitatea energetică și în consolidarea capacității de a detecta și contracara operațiunile de influență străină.
5. Diplomație economică și energetică strategică: Președintele a subliniat și importanța securității economice și energetice ca parte integrantă a securității naționale, pledând pentru diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, pentru dezvoltarea interconectărilor regionale și pentru protejarea investițiilor strategice.

Această primă întâlnire bilaterală la nivel înalt cu Secretarul General al NATO este o ocazie pentru Președintele Dan de a-și prezenta direct viziunea și de a asigura Alianța de angajamentul ferm al României. Stilul său direct, analitic și bazat pe fapte, moștenit din experiența sa de matematician și de primar, ar putea aduce o perspectivă nouă în dialogul strategic al NATO, punând accent pe soluții concrete și pe evaluări bazate pe date solide, nu doar pe retorică diplomatică.

„Președintele Dan, cu background-ul său atipic pentru un șef de stat, aduce o abordare proaspătă și pragmatică. El nu este un politician de carieră în sensul clasic, iar acest lucru îi poate oferi o anumită libertate în abordarea subiectelor sensibile, evitând capcanele birocrației. Accentul său pe date și pe eficiență ar putea fi un atu în dialogul cu partenerii internaționali, inclusiv cu Secretarul General Rutte, cunoscut și el pentru pragmatismul său și pentru capacitatea de a găsi soluții consensuale”, a comentat un diplomat european, sub rezerva anonimatului.

Sub Președinția Dan, România își propune să fie un partener predictibil și un actor constructiv, capabil să contribuie nu doar la apărarea colectivă, ci și la modelarea viitorului strategic al Alianței, adaptându-se la un mediu de securitate din ce în ce mai dinamic și imprevizibil.

Impactul Administrației Trump asupra NATO și a Flancului Estic: O Provocare Majoră

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, începând cu ianuarie 2025, a generat un val de incertitudine și îngrijorare în capitalele europene, în special în cele de pe Flancul Estic. Discursul său „America First” și criticile repetate la adresa NATO, considerate de el o organizație învechită și costisitoare pentru contribuabilii americani, au pus sub semnul întrebării viitorul angajament al Statelor Unite față de Alianță și, implicit, față de securitatea europeană. Această retorică a creat fisuri în unitatea transatlantică, esențială pentru credibilitatea NATO.

În timpul primului său mandat (2017-2021), Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO sau cu reducerea semnificativă a contribuțiilor. Deși aceste amenințări nu s-au materializat pe deplin, ele au erodat încrederea și au forțat statele europene să își reevalueze propriile capacități de apărare și nivelul de dependență față de SUA. Acum, în martie 2026, cu Trump din nou la conducere, temerile sunt chiar mai accentuate, având în vedere că el a avut deja ocazia să își pună în aplicare viziunea și a demonstrat o tendință de a acționa unilateral. Declarațiile sale recente, în care a sugerat că nu ar apăra aliații care nu își îndeplinesc angajamentele financiare de apărare, au stârnit un adevărat șoc și au generat o dezbatere aprinsă despre viitorul Articolului 5 al Tratatului NATO.

Impactul potențial asupra Flancului Estic este deosebit de grav și va fi, fără îndoială, un subiect central al discuțiilor de la Bruxelles:

• Reducerea credibilității Articolului 5: Principiul apărării colective, pilonul central al NATO, ar putea fi subminat dacă Statele Unite își retrag sau își diminuează angajamentul. Acest lucru ar trimite un semnal periculos Rusiei, încurajând-o la noi acțiuni agresive și destabilizatoare, în special în zonele de conflict înghețate sau active.
• Diminuarea prezenței militare americane: Deși în 2026 prezența americană în România și în alte state de pe Flancul Estic rămâne semnificativă (aproximativ 10.000 de militari americani sunt staționați în România, Polonia și Țările Baltice), există temeri că administrația Trump ar putea decide o retragere parțială sau totală a trupelor, lăsând un gol de securitate greu de umplut de forțele europene.
• Fragmentarea unității NATO: Incertitudinea generată de Washington ar putea duce la o fragmentare a Alianței, cu statele membre urmărind interese individuale în detrimentul coeziunii colective. Acest lucru ar putea