Nicușor Dan anunță parteneriat cu SUA pentru Cernavodă 3 și 4: „Din partea lor e o intenție de finanțare”
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat astăzi, 29 aprilie 2026, un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Declarația, făcută în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, subliniază un pas important în consolidarea securității energetice a României și a relațiilor transatlantice. Președintele a menționat explicit existența unei „intenții de finanțare” din partea SUA, detaliu care deschide noi perspective pentru acest proiect de anvergură.
Anunțul vine într-un context internațional marcat de o nevoie crescută de energie curată și stabilă, iar reactoarele de la Cernavodă sunt considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor României în materie de decarbonizare. Proiectul, discutat de ani de zile, pare să fi intrat acum într-o fază concretă, susținut de angajamentul Washingtonului.
Un Parteneriat Strategic pentru Securitatea Energetică
Discuțiile privind implicarea SUA în proiectul Cernavodă 3 și 4 au o istorie complexă. Încă din octombrie 2020, în timpul administrației americane anterioare, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere interguvernamental pentru cooperare în domeniul nuclear civil, care viza inclusiv extinderea centralei de la Cernavodă. Acest document, deși semnat în urmă cu mai mulți ani, a pus bazele colaborării actuale.
Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a parteneriatului, afirmând că „reactoarele 3 și 4 sunt vitale pentru viitorul energetic al României. Parteneriatul cu Statele Unite ne oferă nu doar o soluție tehnologică avansată, ci și o garanție a stabilității și predictibilității în implementarea proiectului.” Președintele a adăugat că intenția de finanțare din partea SUA reprezintă un semnal puternic de încredere în capacitatea României de a gestiona un proiect de o asemenea magnitudine. Conform declarațiilor sale, discuțiile au avansat semnificativ în ultimele luni ale anului 2025 și la începutul lui 2026, culminând cu anunțul de astăzi, transmite Agerpres.
Acest angajament american se înscrie într-o tendință globală de reevaluare a energiei nucleare ca pilon al tranziției energetice. Statele Unite, sub președinția lui Donald Trump, și-au reafirmat sprijinul pentru tehnologiile nucleare avansate și pentru parteneriatele strategice în domeniul energetic, în special cu aliații din Europa de Est.
Intenția de Finanțare: Detalii și Implicații
Deși președintele Nicușor Dan nu a oferit detalii specifice privind suma sau mecanismele exacte ale intenției de finanțare, simpla menționare a acesteia este un element crucial. „Din partea lor e o intenție de finanțare, care ar acoperi o parte semnificativă din costurile proiectului,” a declarat Președintele României, fără a preciza însă procentul sau valoarea exactă. Această intenție indică un sprijin financiar substanțial, esențial pentru un proiect estimat la mai multe miliarde de euro.
Costurile inițiale pentru reactoarele 3 și 4 au fost evaluate la aproximativ 7-8 miliarde de euro în estimările din 2020-2021, însă aceste cifre sunt supuse revizuirilor constante din cauza inflației și a complexității tehnologice. O parte din finanțare ar putea proveni de la Exim Bank din SUA, o instituție care a mai susținut proiecte energetice românești în trecut. De exemplu, în 2023, Exim Bank a anunțat o potențială finanțare de 3 miliarde de dolari pentru alte proiecte energetice din România, conform datelor publicate de HotNews la momentul respectiv. Este plauzibil ca o parte din această finanțare, sau o nouă linie de credit, să fie alocată extinderii Cernavodă.
Anunțul președintelui Nicușor Dan sugerează că negocierile au depășit stadiul preliminar, iar discuțiile se concentrează acum pe structura concretă a finanțării și pe etapele de implementare. Această intenție de finanțare ar putea debloca și alte surse de capital, inclusiv de la instituții financiare europene sau internaționale, care adesea condiționează implicarea lor de existența unui parteneriat strategic solid.
Cronologia și Contextul Proiectului Cernavodă
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă are o istorie lungă și sinuoasă, marcată de numeroase încercări de relansare și de dificultăți în atragerea de investitori. Ideea construirii acestor unități suplimentare datează de la începutul anilor 2000. În aprilie 2008, o primă tentativă de parteneriat cu șase companii europene a fost semnată, dar a eșuat ulterior din diverse motive, inclusiv din cauza crizei financiare globale, conform arhivelor Mediafax.
Ulterior, în 2014, a fost semnat un memorandum de înțelegere cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru dezvoltarea proiectului. Acest parteneriat a fost însă anulat oficial de Guvernul României în iunie 2020, pe fondul schimbărilor geopolitice și al reorientării strategice către parteneri occidentali. Decizia a fost confirmată de o Hotărâre de Guvern din iunie 2020, care a abrogat documentele anterioare semnate cu partea chineză. Acest moment a marcat o deschidere clară către o colaborare mai strânsă cu Statele Unite și cu Uniunea Europeană în domeniul nuclear, informează Știrile ProTV la acea dată.
De atunci, România a accelerat demersurile pentru găsirea unui partener strategic occidental. Semnarea Memorandumului de Înțelegere interguvernamental cu SUA în octombrie 2020, menționat anterior, a reprezentat un punct de cotitură. În 2021 și 2022, au avut loc numeroase runde de discuții tehnice și diplomatice, culminând cu anunțurile de astăzi. De asemenea, în 2023, s-au intensificat discuțiile cu Nuclearelectrica, operatorul centralei, și cu parteneri tehnologici precum Candu Energy (Canada) și General Electric (SUA), pentru evaluarea fezabilității și a opțiunilor tehnologice pentru reactoarele de tip CANDU 6.
Reacții și Așteptări Interne și Externe
Anunțul președintelui Nicușor Dan a fost primit cu optimism în mediul politic și economic din România. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a salutat decizia, declarând că „acest parteneriat este o dovadă a încrederii de care se bucură România pe scena internațională și un pas esențial către independența energetică.” Declarația sa, făcută pentru Observator News, subliniază importanța proiectului pentru securitatea națională.
Pe plan extern, parteneriatul este văzut ca o consolidare a prezenței americane în regiune și o întărire a flancului estic al NATO prin mijloace economice și energetice. Statele Unite au un interes strategic în susținerea României ca pol de stabilitate și dezvoltare în Europa de Est. Donald Trump, președintele actual al SUA, a susținut în repetate rânduri importanța investițiilor în energie și infrastructură cu partenerii strategici, subliniind beneficiile reciproce ale unor astfel de colaborări.
Organizațiile nonguvernamentale de mediu au reacționat cu prudență, solicitând transparență maximă în procesul de implementare și respectarea celor mai înalte standarde de siguranță nucleară. Reprezentanți ai Greenpeace România, citați de Libertatea, au declarat că „orice proiect nuclear de o asemenea amploare trebuie să fie însoțit de evaluări de impact riguroase și de o comunicare deschisă cu publicul.”
Următorii Pași în Proiectul Cernavodă 3 și 4
Președintele Nicușor Dan a indicat că următorii pași vor include finalizarea acordurilor interguvernamentale și comerciale, precum și demararea studiilor de fezabilitate detaliate și a procedurilor de licențiere. „Avem în vedere un calendar ambițios, dar realist, care să ne permită demararea construcției în următorii ani,” a declarat șeful statului. Se estimează că procesul de obținere a tuturor avizelor și licențelor ar putea dura între 2 și 3 ani, iar construcția efectivă a reactoarelor ar putea dura între 6 și 8 ani, conform estimărilor experților din domeniu, publicate de Adevărul.
De asemenea, va fi crucială implicarea Nuclearelectrica, operatorul centralei, în managementul proiectului și în asigurarea expertizei tehnice necesare. Se anticipează că vor fi înființate grupuri de lucru mixte, româno-americane, pentru a coordona fiecare etapă a proiectului, de la finanțare și achiziții, până la construcție și punere în funcțiune. Prima reuniune a acestor grupuri de lucru este programată pentru luna mai 2026, la București.
