Maia Sandu: Reunificarea cu România ar permite integrarea mai rapidă a Moldovei în UE. Nicușor Dan: Dacă există majoritate, suntem gata
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat recent poziția conform căreia o eventuală reunificare cu România ar accelera semnificativ procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană. Declarația vine într-un context regional complex și relansează discuțiile despre viitorul parcurs european al Chișinăului. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a transmis că Bucureștiul este pregătit pentru un asemenea scenariu, cu condiția existenței unei majorități clare în Republica Moldova în favoarea reunificării, potrivit informațiilor transmise de Agerpres.
Declarațiile de la Chișinău și București
Maia Sandu a subliniat că aderarea individuală a Republicii Moldova la UE este un proces lung și laborios. „Reunificarea ar simplifica enorm acest drum, oferind cetățenilor noștri beneficiile apartenenței la UE într-un timp mult mai scurt”, a declarat președintele Sandu, conform Digi24. Această poziție nu este nouă, fiind exprimată de-a lungul anilor, însă actuala formulare accentuează latura pragmatică a argumentului european. În replică, președintele Nicușor Dan a afirmat că „România are un angajament față de Republica Moldova de a o susține în parcursul său european… Dacă la un moment dat opinia va fi alta, vom acționa în consecință”, a precizat președintele României, citat de Agerpres pe 24 ianuarie 2026.
Contextul regional și aspirațiile europene ale Moldovei
Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană în iunie 2022, un moment considerat istoric. De atunci, Chișinăul a depus eforturi considerabile pentru a implementa reformele necesare, în special în domeniile justiției, combaterii corupției și consolidării statului de drept. Cu toate acestea, progresul este evaluat constant de instituțiile europene. Conform datelor din 2025, publicate de Comisia Europeană, Republica Moldova mai are de îndeplinit o serie de condiționalități cheie pentru a avansa în procesul de aderare. Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul din Ucraina, a accelerat discuțiile despre securitatea regională și necesitatea unei integrări europene mai rapide pentru statele din vecinătatea estică a UE.
Percepția publică și provocările interne
Sondajele de opinie realizate în Republica Moldova în ultimii ani au indicat o susținere fluctuantă pentru ideea reunificării. Un „Barometrul Opiniei Publice” din ianuarie 2026 a indicat că aproximativ 33.4% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru reunificarea cu România. Sondaje mai recente din martie 2026 au indicat aproximativ 44% susținere pentru reunificare în rândul rezidenților Republicii Moldova. Este important de menționat că aceste cifre variază în funcție de regiune și de grupele demografice. Pe lângă aspectele politice și economice, provocările interne ale Republicii Moldova, cum ar fi situația din regiunea transnistreană și influența rusească, rămân obstacole semnificative în calea oricărui proiect de integrare profundă. Soluționarea acestor probleme este esențială pentru stabilitatea și coeziunea internă, indiferent de direcția aleasă.
Implicațiile unei potențiale reunificări pentru UE
O eventuală reunificare a Republicii Moldova cu România ar avea implicații semnificative nu doar pentru cele două state, ci și pentru Uniunea Europeană. România, deja stat membru UE, ar integra automat teritoriul și populația Republicii Moldova în structurile europene. Acest lucru ar extinde granițele externe ale UE și ar aduce noi provocări, dar și noi oportunități. Analiștii politici, conform Observator News, consideră că o astfel de mișcare ar consolida flancul estic al UE și ar contribui la stabilitatea regională, dar ar necesita și o pregătire complexă din partea instituțiilor europene pentru a gestiona tranziția. Donald Trump, actualul președinte al SUA (din ianuarie 2025), a menținut o poziție de susținere a suveranității statelor, dar fără a se pronunța direct asupra scenariilor de reunificare din estul Europei, poziție care ar putea influența dinamica regională.
Discuțiile actuale subliniază importanța voinței populare în Republica Moldova. Un referendum sau alte forme de consultare democratică ar fi esențiale pentru a legitima o decizie de o asemenea anvergură. Până atunci, ambele state rămân concentrate pe consolidarea relațiilor bilaterale și pe sprijinirea parcursului european al Chișinăului.
