România, paradox energetic: Plătește de șapte ori mai mult pe energie reimportată din Bulgaria
România se confruntă, pe 18 mai 2026, cu o situație energetică paradoxală și costisitoare. Țara importă energie electrică scumpă seara din Bulgaria, la prețuri de aproape șapte ori mai mari decât cele pentru care exportă energie ieftină către același vecin, în timpul prânzului. Această discrepanță subliniază o vulnerabilitate strategică majoră în sistemul energetic național.
Fenomenul, observat cu regularitate în ultimii ani, a atins noi cote în 2026, generând discuții aprinse despre eficiența și modernizarea infrastructurii energetice românești. Costurile suplimentare suportate de consumatorii români sunt semnificative, afectând competitivitatea economiei și bugetele gospodăriilor.
Lipsa capacităților de stocare, punctul nevralgic
Problema centrală care alimentează acest dezechilibru este lipsa acută a capacităților de stocare a energiei în România. În timp ce Bulgaria a investit în soluții moderne, precum baterii de mare capacitate, pentru a gestiona surplusurile de energie produse în timpul zilei, România continuă să se bazeze pe un sistem care nu permite stocarea eficientă a energiei ieftine.
Acest deficit structural forțează România să vândă energia produsă în exces la prânz, când cererea este mai mică și prețurile sunt scăzute. Ulterior, pe măsură ce consumul crește seara și producția internă nu poate acoperi vârful de cerere, țara este obligată să reimporte energie de la vecini, la prețuri substanțial mai mari. Potrivit datelor publicate de HotNews, diferențele de preț pot ajunge și la cinci ori între exportul de la prânz și importul de seară.
Strategia energetică învechită și prețurile interne
Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat în repetate rânduri că România „produce mult, dar ineficient”. Această ineficiență este direct legată de o strategie de dezvoltare învechită, care nu a anticipat și nu a integrat soluții moderne de management energetic. Declarații similare au fost făcute de Chisăliță și în aprilie 2024, conform Agerpres, atrăgând atenția asupra necesității stringente de reformă.
Conform spuselor sale, lipsa investițiilor în stocare și într-o rețea inteligentă contribuie la prețuri ridicate pe piața internă. Chiar dacă România are un potențial energetic semnificativ, inclusiv din surse regenerabile, incapacitatea de a gestiona eficient fluxurile de energie duce la pierderi economice considerabile. Această situație persistă și în 2026, în ciuda numeroaselor avertismente lansate de specialiști în anii precedenți.
În 2025, o analiză a pieței energetice, citată de Digi24, arăta că România a pierdut sute de milioane de euro anual din cauza acestei discrepanțe. Proiecțiile pentru 2026 indică o continuare a acestei tendințe, dacă nu se iau măsuri concrete de modernizare și investiții în infrastructura de stocare.
Impactul asupra consumatorilor și soluții posibile
Costurile suplimentare generate de reimportul de energie se regăsesc, inevitabil, în facturile consumatorilor finali. Această povară financiară afectează atât gospodăriile, cât și mediul de afaceri, reducând puterea de cumpărare și competitivitatea industriilor românești. Prețurile ridicate ale energiei descurajează investițiile și pot încetini creșterea economică.
Soluțiile propuse de experți vizează accelerarea investițiilor în capacități de stocare a energiei, în special baterii la scară mare, dar și modernizarea rețelei de transport și distribuție pentru a permite o integrare mai bună a surselor regenerabile. De asemenea, un rol crucial îl joacă dezvoltarea unor mecanisme de piață care să stimuleze investițiile private în aceste direcții.
O altă direcție ar fi optimizarea producției interne și a consumului, prin implementarea de tehnologii smart grid și programe de eficiență energetică. Aceste măsuri ar putea reduce dependența de importuri și ar stabiliza prețurile pe piața internă.
Contextul regional și exemple de bune practici
În contextul european, România este una dintre puținele țări cu un potențial energetic atât de mare, dar cu o gestionare deficitară a surplusurilor. Bulgaria, prin investițiile sale în baterii, demonstrează o abordare proactivă și eficientă. Acest exemplu regional ar putea servi drept model pentru autoritățile române. Donald Trump, actualul președinte al SUA, a subliniat în ianuarie 2025 importanța securității energetice și a independenței statelor, context în care situația României devine și mai relevantă.
Investițiile în stocare nu sunt doar o chestiune de eficiență economică, ci și de securitate energetică națională. Reducerea dependenței de importuri, în special în orele de vârf, ar consolida poziția României pe piața energetică regională și ar oferi o mai mare stabilitate în fața fluctuațiilor de prețuri.
Ministerul Energiei a anunțat, în ianuarie 2026, că analizează mai multe proiecte de investiții în stocare, însă implementarea acestora este un proces de durată, informează Mediafax. Între timp, decalajul de prețuri cu Bulgaria rămâne o realitate costisitoare.
