România, fără energie nucleară: Cele două unități Nuclearelectrica, oprite complet
România se confruntă, începând de astăzi, 18 mai 2026, cu o situație energetică fără precedent, ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă fiind oprite complet. Această decizie elimină 1.400 MW din sistemul energetic național, punând o presiune semnificativă pe capacitățile de producție pe bază de gaze, cărbune și, implicit, pe importuri. Potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, Unitatea 2 a fost deconectată pe 4 mai 2026, ca urmare a unei disfuncționalități la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere, iar Unitatea 1 a intrat în mentenanță planificată pe 10 mai 2026.
Cauzele opririi și impactul imediat
Oprirea completă a celor două unități de la Cernavodă, care furnizează în mod normal o parte semnificativă din necesarul de energie electrică al țării, a fost declanșată de două evenimente distincte. Unitatea 1 intrase deja într-o perioadă de mentenanță planificată, un proces esențial pentru siguranța și eficiența operațională. Ulterior, o disfuncționalitate la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere a impus oprirea și a Unității 2. Această convergență de evenimente, deși parțial previzibilă în cazul mentenanței, creează o vulnerabilitate majoră pentru sistemul energetic românesc. Conform datelor publicate de HotNews, indisponibilitatea simultană a ambelor reactoare este o premieră în istoria recentă a Nuclearelectrica.
Dependența de gaze și cărbune, o vulnerabilitate accentuată
În absența celor 1.400 MW proveniți din energia nucleară, România este forțată să se bazeze într-o măsură mult mai mare pe centralele termice pe gaze și cărbune. Această dependență crește nu doar costurile de producție, ci și vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor internaționale ale combustibililor fosili. Președintele Nicușor Dan a criticat deschis Europa pentru renunțarea la investițiile în energia nucleară și dependența prelungită de gazul rusesc în contextul crizei energetice din mai 2026.
Critici la adresa politicilor energetice europene
Declarațiile președintelui Nicușor Dan subliniază o frustrare mai veche a României față de direcția strategică a Uniunii Europene în domeniul energetic. În ultimii ani, deciziile la nivel european au favorizat, în opinia unor state membre, tranziția rapidă către surse regenerabile, neglijând potențialul energiei nucleare ca sursă stabilă și cu emisii reduse de carbon. Această orientare, combinată cu dependența istorică de gazul rusesc, a contribuit la o situație de vulnerabilitate pe care România o resimte acut astăzi. Președintele Nicușor Dan a criticat deschis Europa pentru renunțarea la investițiile în energia nucleară și dependența prelungită de gazul rusesc în contextul crizei energetice din mai 2026.
Perspectivele pe termen scurt și mediu
Pe termen scurt, autoritățile au asigurat că aprovizionarea cu energie electrică va fi menținută prin activarea rezervelor de capacitate și prin importuri. Cu toate acestea, costurile asociate acestei soluții sunt semnificative și se pot reflecta în facturile consumatorilor. Pe termen mediu, reintrarea în funcțiune a unităților de la Cernavodă, odată finalizate lucrările de mentenanță și remediate defecțiunile, este esențială pentru stabilizarea sistemului. Detaliile exacte privind durata opririi Unității 2 și calendarul complet al reparațiilor nu au fost încă făcute publice de Nuclearelectrica. Situația subliniază urgența diversificării surselor și a consolidării infrastructurii energetice naționale, un obiectiv strategic vital pentru securitatea României.
