- Prevalență ridicată: Afecțiunile tiroidiene afectează un număr semnificativ de români, mulți dintre ei nediagnosticați. Simptomele sunt adesea confundate cu oboseala cronică, stresul sau depresia.
- Simptome contradictorii: Semnalele unei tiroide bolnave pot fi opuse: de la oboseală extremă și creștere în greutate (hipotiroidism) la agitație, insomnie și scădere în greutate (hipertiroidism).
- Depistare simplă: Medicii endocrinologi subliniază că un set de analize de sânge (TSH, FT4) poate oferi indicii clare asupra funcționării glandei, permițând un diagnostic precoce și un tratament eficient.
Marcată anual pe 25 mai, Ziua Internațională a Tiroidei readuce în atenția publică o serie de afecțiuni tăcute, care afectează calitatea vieții pentru sute de mii de români. Deși este o glandă de mici dimensiuni, situată la baza gâtului, tiroida orchestrează procese metabolice vitale, iar dereglarea sa poate genera un efect de domino în întregul organism. Specialiștii avertizează că multe simptome sunt ignorate sau atribuite greșit stilului de viață agitat, întârziind astfel un diagnostic esențial.
Un „motor” dereglat cu efecte în lanț
Glanda tiroidă funcționează ca un termostat al corpului, reglând consumul de energie, ritmul cardiac, temperatura corporală și chiar funcțiile cognitive. Când producția de hormoni tiroidieni este deficitară (hipotiroidism) sau excesivă (hipertiroidism), întregul sistem este dat peste cap. Simptomele sunt adesea nespecifice și pot părea contradictorii, ceea ce face autodiagnosticarea imposibilă și periculoasă.
În cazul hipotiroidismului, cel mai frecvent tip de disfuncție tiroidiană, pacienții se pot confrunta cu:
- Oboseală persistentă, nejustificată de efort
- Creștere în greutate sau dificultatea de a slăbi
- Senzație permanentă de frig
- Piele uscată, păr fragil și căderea acestuia
- Constipație și încetinirea tranzitului intestinal
- Stări de tristețe, apatie sau chiar depresie
- Dificultăți de concentrare și memorie („ceață mentală”)
La polul opus, hipertiroidismul accelerează metabolismul, generând semnale precum:
- Agitație, nervozitate și iritabilitate
- Scădere bruscă în greutate, în ciuda unui apetit crescut
- Palpitații sau un ritm cardiac accelerat
- Transpirație excesivă și intoleranță la căldură
- Tremurături ale mâinilor
- Insomnie și dificultăți de odihnă
- Scaune frecvente sau diaree
România, o zonă cu istoric de risc
Prevalența ridicată a afecțiunilor tiroidiene în România are și o componentă istorică. Conform datelor analizate de Societatea Română de Endocrinologie în anii trecuți, în special în perioada 2023-2024, anumite regiuni ale țării au fost considerate zone cu deficit endemic de iod, un element esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Deși introducerea sării iodate la nivel național, cu decenii în urmă, a ameliorat semnificativ situația, impactul pe termen lung și predispoziția genetică rămân factori de risc importanți.
„Vedem în continuare un număr mare de pacienți cu gușă nodulară sau tiroidită autoimună, afecțiuni care pot evolua în tăcere ani la rând”, a explicat un medic endocrinolog pentru Mediafax. Stilul de viață modern, dominat de stres, joacă de asemenea un rol în declanșarea sau agravarea acestor boli, în special a tiroiditei Hashimoto, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă propria glandă tiroidă.
De la suspiciune la diagnostic: Ce analize sunt esențiale?
Medicii subliniază că drumul de la suspiciune la un diagnostic cert este relativ simplu și accesibil. Primul pas, recomandat oricărei persoane care se confruntă cu o parte din simptomele menționate, este un set de analize de sânge.
Analiza principală este TSH (hormonul de stimulare tiroidiană). Acesta este un hormon produs de glanda pituitară din creier, care acționează ca un mesager, spunându-i tiroidei cât să producă. O valoare crescută a TSH indică, de obicei, un hipotiroidism (tiroida este „leneșă” și are nevoie de mai multă stimulare), în timp ce o valoare foarte scăzută sugerează un hipertiroidism.
Pentru o imagine completă, medicii recomandă dozarea hormonilor tiroidieni propriu-ziși, FT4 (tiroxina liberă) și, uneori, FT3 (triiodotironina liberă). În funcție de rezultate și de examenul clinic, medicul endocrinolog poate solicita și determinarea anticorpilor specifici (ATPO și anti-tiroglobulina) pentru a confirma o boală autoimună sau o ecografie tiroidiană, care evaluează structura glandei și poate depista noduli sau alte anomalii.
Ignorarea acestor semnale poate duce la complicații serioase pe termen lung, de la probleme cardiovasculare (hipertensiune, colesterol mărit, afecțiuni cardiace), la infertilitate, osteoporoză și tulburări psihice severe. Specialiștii reiterează că un simplu test de sânge este primul și cel mai important pas pentru a evalua funcția acestei glande vitale, un gest de prevenție care poate schimba fundamental calitatea vieții.
