- Decizie cheie: Conform mai multor surse de știri din 25 mai 2026, autoritățile au emis acordul de mediu pentru Drumul Expres Buzău–Brăila, un pas necesar înainte de aprobarea finală a indicatorilor tehnico-economici și lansarea licitației pentru construcție.
- Parametrii proiectului: Noua șosea de mare viteză va avea o lungime de 112,4 kilometri, cu profil de drum expres (două benzi pe sens) și va lega direct două reședințe de județ importante din sud-estul țării.
- Ce urmează: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) poate lansa acum licitația pentru proiectare și execuție, un pas esențial pentru demararea efectivă a lucrărilor pe teren.
Un nou proiect strategic de infrastructură a primit undă verde din partea Executivului. Guvernul a aprobat marți, 26 mai 2026, documentația necesară pentru construcția Drumului Expres Buzău–Brăila, o arteră de mare viteză cu o lungime de 112,4 kilometri care promite să redefinească transportul rutier în regiunea de sud-est a României. Decizia permite demararea procedurilor de achiziție publică pentru execuția lucrărilor, un moment așteptat de ani de zile în ambele județe.
Proiectul este considerat o verigă esențială în rețeaua de transport națională, având rolul de a prelua o parte semnificativă din traficul de tranzit și de a scurta considerabil timpii de parcurs între Muntenia și polii economici din zona Dunării.
O axă vitală pentru conectarea Moldovei cu Dunărea
Noul drum expres nu este un proiect izolat, ci face parte dintr-o strategie mai amplă de a lega Moldova și sud-estul țării de rețeaua europeană de transport. Acesta va funcționa ca o continuare naturală a Autostrăzii A7 (Ploiești–Siret), a cărei construcție a avansat semnificativ în anii 2024 și 2025, și va asigura o legătură rapidă cu Podul suspendat de la Brăila, inaugurat în vara anului 2023.
Prin această conexiune, se creează un coridor de mare viteză care va facilita accesul mărfurilor dinspre Moldova către Portul Constanța, via podul de la Brăila și Autostrada Soarelui (A2). Experții în infrastructură, citați de HotNews, au subliniat în repetate rânduri importanța acestei axe pentru fluidizarea traficului greu și pentru dezvoltarea economică a unei regiuni care a fost mult timp dependentă de drumuri naționale aglomerate și nesigure.
Profil de drum expres: Patru benzi și noduri rutiere strategice
Conform indicatorilor tehnico-economici avizați, șoseaua va fi construită la standard de drum expres, cu patru benzi de circulație (câte două pe sens), separate de un spațiu median. Proiectul include realizarea mai multor noduri rutiere complexe, pasaje și poduri, eliminând intersecțiile la nivel și asigurând astfel un trafic fluent și sigur, la viteze de până la 120 km/h.
Traseul a fost optimizat pentru a ocoli localitățile, reducând astfel poluarea și zgomotul în zonele rezidențiale. Printre localitățile care vor beneficia de acces direct la noua arteră prin noduri rutiere se numără Făurei și Ianca, centre economice locale importante. Detaliile finale ale traseului și amplasarea exactă a tuturor lucrărilor de artă vor fi stabilite în faza de proiectare tehnică, ce va urma după atribuirea contractului.
Miza economică: De la decongestionarea DN2 la pol de dezvoltare
Principalul beneficiu pe termen scurt va fi decongestionarea Drumului Național 2 (DN2/E85), una dintre cele mai circulate și periculoase șosele din România, în special pe sectorul Buzău–Râmnicu Sărat. Preluarea traficului de tranzit de către noul drum expres va duce la o scădere a numărului de accidente și la creșterea siguranței rutiere pentru traficul local.
Pe termen lung, miza este transformarea zonei într-un pol de atractivitate pentru investiții. Conform unor analize prezentate anterior de Ministerul Transporturilor, citate de Agerpres, o infrastructură modernă este un catalizator pentru dezvoltarea parcurilor industriale, a logisticii și a agriculturii competitive. Legătura directă cu porturile de la Dunăre, Brăila și Galați, va scurta lanțurile de aprovizionare și va reduce costurile de transport pentru companiile din regiune.
Odată cu aprobarea de astăzi, responsabilitatea se mută la CNAIR, care trebuie să pregătească și să lanseze în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) licitația pentru contractul de proiectare și execuție. Valoarea totală a investiției, conform documentației avizate, se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de euro, finanțarea fiind prevăzută din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat.
