- Respingere categorică: Parlamentul European a votat împotriva primei propuneri de buget multianual (2028-2034) prezentată de Consiliul UE, considerând-o insuficientă pentru a finanța prioritățile strategice ale blocului comunitar.
- Puncte de conflict: Eurodeputații cer fonduri suplimentare pentru tranziția verde, apărare comună și coeziune socială, în timp ce statele membre, în special grupul celor „frugale”, insistă pe rigoare bugetară și limitarea contribuțiilor naționale.
- Ce urmează: Decizia deschide calea unor negocieri intense în format de „trilog” (Parlament, Consiliu, Comisie), care se anunță a fi extrem de complicate și se vor prelungi, cel mai probabil, pe parcursul întregii toamne.
Parlamentul European a respins marți, la Strasbourg, prima formă a Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, trimițând un semnal politic puternic către statele membre. Votul, adoptat cu o majoritate largă, confirmă divergențele profunde dintre viziunea legislativului comunitar și poziția mult mai prudentă a guvernelor naționale, reprezentate în Consiliul Uniunii Europene.
Propunerea Consiliului, rezultată în urma unor negocieri dificile la începutul acestei luni, a fost catalogată de principalele grupuri politice din Parlament drept „lipsită de ambiție” și „inadecvată” pentru a răspunde provocărilor curente, de la securitatea energetică și consolidarea apărării la implementarea Pactului Verde European. Respingerea nu este o surpriză, dar oficializează startul unei bătălii instituționale pentru viitorul bugetar al Uniunii.
Ambiții vs. Austeritate: Principalele Puncte de Fricțiune
Mărul discordiei îl reprezintă nivelul total al bugetului. Propunerea Consiliului, aflată în negociere, este de aproximativ 1,23% din Venitul Național Brut (VNB) al UE. Poziția Parlamentului European, adoptată formal, este de 1,27% din VNB, la care se adaugă fondurile pentru datoria NextGenerationEU. Diferența, deși pare mică procentual, se traduce în sute de miliarde de euro pe parcursul celor șapte ani, fonduri pe care eurodeputații le consideră vitale.
Principalele domenii în care Parlamentul cere finanțare sporită sunt:
- Apărarea și securitatea: În contextul geopolitic tensionat, marcat de continuarea instabilității la granița de est și de politicile administrației Trump în SUA, Parlamentul dorește un buget robust pentru Fondul European de Apărare și pentru mobilitatea militară.
- Tranziția verde și digitală: Eurodeputații susțin că obiectivele climatice, asumate inclusiv în mandatul anterior (2019-2024), nu pot fi atinse fără investiții masive, pe care propunerea Consiliului le subfinanțează.
- Coeziunea și agricultura: Există temeri că tăierile propuse de statele membre vor afecta în mod disproporționat fondurile de coeziune, esențiale pentru state ca România, Polonia sau Bulgaria, dar și subvențiile pentru fermieri prin Politica Agricolă Comună (PAC).
Surse de la Bruxelles, citate de HotNews, indică faptul că grupul țărilor „frugale”, condus tradițional de Olanda și statele nordice, a avut un cuvânt greu de spus în formularea propunerii Consiliului, insistând pe un control strict al cheltuielilor și pe evitarea creșterii contribuțiilor naționale.
Poziția României în Bătălia Bugetară
Delegația României la Bruxelles se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, Guvernul de la București susține, alături de alte state din Est, menținerea unor alocări generoase pentru politica de coeziune și agricultură. Pe de altă parte, ca stat membru, a participat la compromisul din Consiliu, pe care acum europarlamentarii români, indiferent de afilierea politică, îl critică.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE), unul dintre negociatorii-cheie ai Parlamentului pentru buget, a declarat pentru Digi24 că „propunerea Consiliului ignoră realitățile cu care ne confruntăm” și că „Parlamentul nu va accepta un buget care sacrifică viitorul Europei pe altarul unei austerități de moment”. Poziții similare au fost exprimate și de reprezentanți ai altor partide românești din Parlamentul European.
Calendarul Negocierilor: O Toamnă Fierbinte la Bruxelles
Votul de astăzi declanșează oficial procedura de conciliere, cunoscută sub numele de „trilog”. Reprezentanții Parlamentului, ai Președinției rotative a Consiliului UE și ai Comisiei Europene vor intra într-o serie de negocieri intense pentru a ajunge la un text de compromis. Conform calendarului actual, aceste discuții ar trebui să se finalizeze până la sfârșitul anului pentru a permite demararea la timp a programelor de finanțare de la 1 ianuarie 2028.
Eșecul de a ajunge la un acord în timp util ar putea duce la o criză bugetară, cu prelungirea anuală a bugetului anterior, un scenariu pe care toate instituțiile doresc să îl evite. Presiunea este, așadar, imensă, iar rezultatul final va depinde de capacitatea de negociere și de compromis a tuturor actorilor implicați. Următoarea rundă formală de discuții este programată pentru luna septembrie, informează Agerpres.
