- Măsură dublă a Moscovei: Rusia nu doar că retrage acordul pentru funcționarea Consulatului General al României la Sankt Petersburg, dar îl declară și persona non grata pe șeful interimar al misiunii.
- Răspuns direct: Decizia Rusiei este o măsură de reciprocitate la acțiunile României din 29 mai 2026, când a fost declarat persona non grata consulul general al Federației Ruse la Constanța și s-a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din acest oraș.
- Confirmare oficială: Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat primirea notificării oficiale prin intermediul ambasadorului României la Moscova, Cristian Istrate.
UPDATE: Escaladarea tensiunilor diplomatice dintre București și Moscova capătă noi dimensiuni. Pe lângă decizia anunțată anterior de a închide Consulatul General al României de la Sankt Petersburg, Federația Rusă a hotărât și expulzarea șefului interimar al misiunii diplomatice. Măsura dublează astfel răspunsul Kremlinului la o acțiune similară a României, adâncind spirala de sancțiuni reciproce care a marcat relațiile bilaterale în ultimii ani.
Ambasadorul României în Federația Rusă, Cristian Istrate, a fost convocat la sediul Ministerului rus de Externe în după-amiaza zilei de 25 iunie 2026, pentru a i se comunica oficial decizia. Informația a fost confirmată ulterior la București de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care a precizat că analizează implicațiile acestei hotărâri.
Un diplomat român, declarat persona non grata
Elementul nou și semnificativ al deciziei ruse este declararea drept persona non grata a diplomatului care conducea interimar consulatul de la Sankt Petersburg. Acesta are la dispoziție un termen limită pentru a părăsi teritoriul Federației Ruse, o practică standard în astfel de situații. Numele diplomatului nu a fost făcut public deocamdată de către MAE, în conformitate cu protocoalele diplomatice.
Prin această acțiune, Moscova aplică strict principiul reciprocității, oglindind decizia României din 29 mai 2026, când a fost declarat persona non grata consulul general al Federației Ruse la Constanța și s-a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din acest oraș. Surse diplomatice citate de Mediafax sugerează că măsura era anticipată de partea română, fiind considerată o consecință aproape inevitabilă a deciziei luate anterior de autoritățile de la București.
Contextul unei relații înghețate
Închiderea consulatului de la Sankt Petersburg pune capăt unei prezențe diplomatice românești istorice în al doilea cel mai important oraș al Rusiei. Misiunea deservea o comunitate restrânsă de cetățeni români și facilita contacte economice și culturale într-o regiune strategică. Acum, responsabilitățile consulare pentru această zonă vor fi, cel mai probabil, preluate de secția consulară a Ambasadei României de la Moscova, ceea ce va complica procedurile pentru cetățenii români aflați în nord-vestul Rusiei.
Relațiile dintre România și Federația Rusă au atins un minim istoric după invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Valurile succesive de expulzări de diplomați au redus drastic personalul ambelor ambasade. În aprilie 2024, România a expulzat mai mulți diplomați ruși acuzați de activități incompatibile cu statutul lor, o acțiune la care Moscova a răspuns prompt la momentul respectiv.
Ce urmează pentru relațiile diplomatice bilaterale
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reiterat, într-un comunicat de presă, că decizia României care a precedat acest răspuns „reflectă poziția fermă a statului român de condamnare a agresiunii nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
În acest moment, canalele de comunicare diplomatică dintre cele două state rămân deschise la nivel de ambasade, însă activitatea acestora este semnificativ redusă. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, personalul diplomatic român de la Moscova și cel rus de la București se află la niveluri minime, concentrându-se exclusiv pe probleme consulare esențiale și pe menținerea unui contact formal între cele două guverne. Orice nouă măsură restrictivă ar putea duce la o degradare și mai accentuată a relațiilor, limitând și mai mult dialogul bilateral.
