- Măsură simetrică: Federația Rusă a anunțat astăzi, 25 iunie 2026, închiderea Consulatului General al României de la Sankt-Petersburg, invocând principiul reciprocității.
- Reacție la decizia României: Gestul Moscovei vine ca răspuns direct la o decizie similară luată de autoritățile române, care au solicitat închiderea consulatului rus din Constanța.
- Poziția MAE: Ministerul Afacerilor Externe de la București a catalogat decizia Rusiei drept una „previzibilă”, subliniind că se înscrie într-o logică a acțiunilor diplomatice simetrice.
Relațiile diplomatice dintre România și Federația Rusă au atins un nou punct de tensiune, după ce Moscova a anunțat oficial, joi, închiderea Consulatului General al României de la Sankt-Petersburg. Decizia, comunicată prin canale diplomatice, este o replică directă la o măsură similară adoptată anterior de București, care a vizat reprezentanța consulară rusă de la Constanța.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat primirea notificării și a descris mișcarea Kremlinului drept una „previzibilă”, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. Această escaladare, deși anticipată, marchează o nouă etapă în răcirea relațiilor bilaterale, puternic afectate de contextul geopolitic regional și de continuarea războiului din Ucraina, care a intrat în al cincilea an.
Un „război” al consulatelor pe axa București-Moscova
Decizia Rusiei nu vine ca o surpriză pentru diplomația română. Ea urmează unui model de acțiuni și reacțiuni care a definit relațiile bilaterale în ultimii ani. Măsura de astăzi este o consecință directă a hotărârii României de a solicita închiderea consulatului rus de la Constanța, o decizie motivată la momentul respectiv de autoritățile române prin prisma activităților considerate incompatibile cu statutul diplomatic, în contextul agresiunii rusești neprovocate împotriva Ucrainei.
Consulatul de la Constanța, un punct strategic datorită apropierii de granița cu Republica Moldova și Ucraina, fusese un subiect de preocupare pentru serviciile de informații românești, conform unor rapoarte anterioare. Închiderea sa a fost un semnal politic ferm transmis de București, aliniat cu pozițiile altor state membre NATO și UE.
Replica Moscovei, prin vizarea consulatului de la Sankt-Petersburg, respectă principiul strict al reciprocității. Consulatul românesc din fosta capitală imperială rusă deservea o comunitate relativ restrânsă de cetățeni români și facilita legături culturale și economice limitate, a căror importanță a scăzut dramatic după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
Contextul istoric al deteriorării relațiilor diplomatice
Relațiile româno-ruse au cunoscut o degradare constantă încă din 2014, odată cu anexarea ilegală a Crimeei, dar s-au prăbușit complet după 2022. România s-a poziționat ca un susținător ferm al Ucrainei, oferind sprijin umanitar, logistic și militar. Această poziție a atras critici vehemente și amenințări repetate din partea oficialilor de la Kremlin.
Un moment cheie în acest proces a fost reducerea drastică a personalului diplomatic al Ambasadei Federației Ruse la București, solicitată de MAE în vara anului 2023. Atunci, România a cerut ca prezența diplomatică a Rusiei să fie adusă la un nivel apropiat de cea a României la Moscova, o măsură care a dus la plecarea a zeci de diplomați și personal tehnic-administrativ rus.
De atunci, schimburile diplomatice au fost marcate de expulzări reciproce de personal și de o retorică tot mai ostilă. Închiderea consulatelor de la Constanța și, respectiv, Sankt-Petersburg, reprezintă o formalizare a acestei stări de fapt, restrângând și mai mult canalele de comunicare directă și serviciile consulare pentru cetățeni.
Impactul asupra cetățenilor români și a legăturilor bilaterale
Închiderea consulatului de la Sankt-Petersburg va avea consecințe directe, deși limitate ca anvergură, asupra cetățenilor români aflați în nord-vestul Federației Ruse. Aceștia vor fi nevoiți să se deplaseze la secția consulară a Ambasadei României de la Moscova pentru orice serviciu, de la reînnoirea documentelor la asistență în situații de urgență. Distanța considerabilă și birocrația suplimentară vor complica procedurile.
Surse diplomatice, citate de Digi24, estimează că numărul cetățenilor români rezidenți în circumscripția consulară a Sankt-Petersburgului este de câteva sute, majoritatea fiind persoane cu familii mixte sau angajați în sectoare care nu au fost încă afectate total de sancțiuni. Pentru aceștia, decizia reprezintă o dificultate practică majoră.
Din punct de vedere simbolic, gestul subliniază înghețarea aproape totală a relațiilor culturale și economice. Proiectele comune, schimburile academice și turismul, deja reduse la un nivel minim în ultimii patru ani, devin practic inexistente. Relația bilaterală se va concentra exclusiv pe gestionarea crizelor și pe comunicarea la nivel de ambasadori pe teme strict necesare, într-un climat de neîncredere profundă.
Diplomația română va trebui acum să gestioneze aspectele logistice ale închiderii efective a oficiului consular, un proces care include repatrierea personalului diplomatic și administrativ, precum și securizarea arhivei și a bunurilor statului român. Conform normelor internaționale, Federația Rusă este obligată să asigure protecția sediului consular chiar și după încetarea activității acestuia.
