- Reacție fermă de la București: Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric acuzațiile Teheranului, calificându-le drept „nefondate și inacceptabile”, menite să deturneze atenția de la propriile acțiuni destabilizatoare.
- Contextul tensiunilor: În jurul datelor de 20-21 iunie 2026, Garda Revoluționară a Iranului a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen nedeterminat, generând tensiuni, dar nu există o confirmare specifică a interceptării unui tanc sub pavilion liberian în contextul imediat al acuzațiilor aduse României.
- Poziția României: Oficialii români au reiterat angajamentul ferm al țării în cadrul NATO și parteneriatul strategic cu SUA, subliniind că bazele militare de pe teritoriul național au un rol strict defensiv, în conformitate cu tratatele internaționale.
- UPDATE: Tensiuni în Orientul Mijlociu: Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz, SUA neagă. Discuții directe încep în Elveția
- Noi tensiuni în Orientul Mijlociu: Iranul și Israelul au făcut schimb de rachete, punând în pericol armistițiul
- Dezescaladare în Orientul Mijlociu: Iranul și Israelul încetează atacurile la cererea președintelui american Donald Trump
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a emis joi, 25 iunie 2026, o reacție tranșantă după ce purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, a acuzat România de „complicitate” în conflictul latent din Orientul Mijlociu. Într-un comunicat de presă, MAE cataloghează declarațiile drept „propagandă lipsită de orice fundament real”, menită să creeze false narative într-un context regional deja volatil.
Cauza directă a acuzațiilor formulate de Iran la adresa României o reprezintă declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a afirmat că aeroportul din București a fost folosit pentru a sprijini avioane de realimentare în cadrul unei operațiuni militare SUA-Israel împotriva Iranului. Aceste afirmații survin la scurt timp după ce administrația Trump a anunțat o nouă rundă de sancțiuni economice împotriva unor entități asociate cu programul de drone al Iranului, conform Reuters.
Ce anume a reclamat Teheranul
Surse diplomatice de la Teheran, citate de AP, au indicat că nemulțumirea iraniană este legată în principal de rolul bazei de la Mihail Kogălniceanu și al scutului de la Deveselu. Regimul iranian susține, fără a oferi dovezi concrete, că aceste facilități ar oferi suport logistic și de informații pentru operațiuni militare americane în Orientul Mijlociu. Această retorică nu este nouă, dar a fost intensificată în ultimele săptămâni.
Argumentația iraniană se înscrie într-o campanie mai largă de presiune diplomatică asupra aliaților europeni ai Washingtonului. În trecut, acuzații similare au vizat Polonia și Germania, însă recent focusul s-a mutat spre flancul estic al NATO, unde prezența militară americană a fost consolidată constant după 2022.
MAE invocă angajamentele NATO și parteneriatul cu SUA
Replica Ministerului Afacerilor Externe a fost fără echivoc. Oficialii români au subliniat că prezența aliată în România are un caracter pur defensiv și este pe deplin transparentă, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice. „România este un aliat NATO responsabil și un partener strategic de încredere al Statelor Unite. Orice insinuare privind implicarea țării noastre în conflicte din afara ariei de responsabilitate a Alianței este o dezinformare periculoasă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.
Poziția României a fost susținută și de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, care a calificat acuzațiile iraniene drept „o încercare cinică de a diviza aliații NATO”. Tensiunile dintre Washington și Teheran s-au menținut la un nivel ridicat de la începutul președinției lui Donald Trump, în ianuarie 2025.
Un istoric al relațiilor tensionate
Relațiile dintre România și Iran au trecut prin mai multe etape de la atacul direct al Teheranului asupra Israelului din aprilie 2024, un eveniment care a reconfigurat dinamica de securitate regională. La acel moment, România a condamnat ferm agresiunea iraniană, aliniindu-se poziției partenerilor săi din UE și NATO.
Deși schimburile comerciale au continuat la un nivel redus, dialogul politic a fost practic înghețat. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, comerțul bilateral dintre cele două țări a scăzut cu aproape 30% față de perioada de dinainte de pandemie. Diplomația română continuă să mizeze pe canalele multilaterale pentru a promova dezescaladarea, însă acest nou incident verbal complică orice efort de mediere.
