UPDATE (16:31 UTC):
Fostul ministru rus al Apărării, Serghei Ivanov, s-a stins din viață la vârsta de 73 de ani. Cunoscut drept unul dintre cei mai loiali și influenți membri ai cercului intim al lui Vladimir Putin, Ivanov a fost, la un moment dat, considerat unul dintre principalii candidați la succesiunea liderului de la Kremlin, înainte ca Dmitri Medvedev să fie ales pentru președinție în 2008. Deși a rămas o figură importantă în politica rusă, influența sa a scăzut treptat în ultimul deceniu. Până la acest moment, Kremlinul nu a oferit detalii oficiale cu privire la cauza decesului, menținând o discreție totală asupra circumstanțelor dispariției sale.
- Decesul unui pilon al regimului Putin: Serghei Ivanov, fost ministru al Apărării și unul dintre cei mai vechi și influenți colaboratori ai lui Vladimir Putin, a încetat din viață la vârsta de 73 de ani, conform anunțurilor făcute de agențiile de presă ruse și confirmate de Reuters.
- De la spionaj la vârful puterii: Ivanov, un fost general KGB, a fost considerat la un moment dat principalul favorit pentru a-i succeda lui Putin la președinție, înainte ca Dmitri Medvedev să fie ales în 2008.
- O retragere discretă, dar influentă: Deși a fost îndepărtat din funcțiile de prim-plan în urmă cu un deceniu, Ivanov a rămas o figură influentă în cercurile de putere de la Moscova, fiind un exponent al liniei dure a siloviki (oamenii din serviciile de securitate).
Serghei Ivanov, fostul ministru al Apărării și unul dintre arhitecții Rusiei post-sovietice sub conducerea lui Vladimir Putin, a murit la vârsta de 73 de ani. Anunțul, preluat de agențiile internaționale precum Associated Press și AFP, marchează dispariția unui personaj central din cercul restrâns de la Kremlin, un om a cărui carieră a reflectat ascensiunea foștilor ofițeri de informații la cele mai înalte niveluri ale puterii.
Ivanov a fost o figură constantă în anturajul lui Putin încă din anii ’90, la Sankt Petersburg. Legătura lor s-a consolidat în cadrul serviciilor de securitate, ambii fiind foști ofițeri KGB. Decesul său închide un capitol important pentru prima generație de lideri care au modelat Rusia modernă după prăbușirea URSS.
Un parcurs de la KGB la Kremlin
Cariera lui Serghei Ivanov a început în spionaj. Absolvent al unei școli de elită a KGB, a activat ca agent în Europa, inclusiv în Finlanda și Kenya. Cunoașterea excelentă a limbii engleze și experiența sa internațională l-au propulsat rapid după ce Vladimir Putin a devenit președinte în anul 2000.
A fost numit ministru al Apărării în 2001, o poziție pe care a deținut-o timp de șase ani. În această perioadă, a supervizat reforme majore ale armatei ruse, consolidând controlul Kremlinului asupra forțelor armate și inițiind un amplu proces de modernizare. Analiștii politici, citați la acea vreme de The New York Times, l-au descris drept un adept al unei linii dure, un promotor al intereselor strategice ale Rusiei pe scena globală.
Delfinul care nu a ajuns președinte
La mijlocul anilor 2000, Serghei Ivanov era considerat de mulți observatori, atât din Rusia, cât și din Occident, drept succesorul natural al lui Vladimir Putin. Profilul său de silovik, experiența în securitate și loialitatea absolută față de liderul de la Kremlin îl poziționau ca favorit pentru alegerile prezidențiale din 2008.
Surprinzător, Putin l-a ales pe Dmitri Medvedev, un avocat considerat mai liberal, pentru a-i succeda. Ivanov a fost numit vicepremier, o mutare interpretată de analiști, inclusiv de cei de la BBC, ca o manevră de a menține echilibrul între facțiunile de la Kremlin. Deși a pierdut cursa pentru președinție, Ivanov a rămas un jucător esențial în aparatul de stat.
O retragere din prim-plan, dar nu și din influență
În august 2016, Serghei Ivanov a fost eliberat din funcția de șef al administrației prezidențiale, o poziție extrem de influentă. Kremlinul a prezentat la momentul respectiv plecarea sa ca fiind la cererea sa. A fost numit reprezentant special al președintelui pentru probleme de mediu și transport, o funcție considerată în mare parte ceremonială.
Totuși, analiștii specializați în politica rusă, consultați de Bloomberg, au subliniat constant că îndepărtarea sa din funcțiile executive nu i-a anulat complet influența. Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, Ivanov a continuat să participe la deciziile strategice majore, deși într-o manieră mult mai discretă.
Dispariția sa ridică întrebări despre viitorul vechii gărzi de la Kremlin, formată din foști ofițeri KGB care au stat la baza puterii lui Vladimir Putin timp de peste două decenii. Cauzele oficiale ale decesului nu au fost comunicate în detaliu de către autoritățile ruse.
