WASHINGTON, 21 mai 2026 – Statele Unite își reafirmată în mod public intenția de a-și consolida prezența în Groenlanda, un teritoriu autonom danez, pe fondul ambițiilor persistente ale președintelui Donald Trump de a achiziționa insula. Declarația a fost făcută joi de trimisul special al Statelor Unite în Groenlanda, Jeff Landry, subliniind importanța strategică a regiunii arctice pentru Washington.
Ambițiile lui Trump pentru Groenlanda și contextul istoric
Dorința președintelui Trump de a achiziționa Groenlanda, o idee vehiculată pentru prima dată în timpul mandatului său anterior, continuă să fie o temă recurentă în politica externă americană. Deși propunerea a fost respinsă categoric de autoritățile daneze și groenlandeze la momentul respectiv, administrația actuală pare să abordeze subiectul dintr-o perspectivă diferită, concentrându-se pe o prezență strategică sporită.
În august 2019, președintele Trump a propus pentru prima dată Danemarcei achiziționarea Groenlandei, stârnind un val de reacții negative. Premierul danez de la acea vreme, Mette Frederiksen, a calificat propunerea drept „absurdă”, ceea ce a dus la anularea unei vizite oficiale a lui Trump în Danemarca. Cu toate acestea, interesul Statelor Unite pentru această insulă vastă, bogată în resurse și cu o poziție geostrategică crucială, nu a dispărut niciodată.
„Statele Unite trebuie să-și lase din nou amprenta în Arctica”, a declarat Jeff Landry, citat de Reuters, în cadrul unei conferințe de presă la Nuuk, capitala Groenlandei. „Este timpul să ne consolidăm prezența aici.”
Reducerea amprentei militare americane în Arctica
Declarațiile lui Landry vin în contextul unei prezențe militare americane considerabil diminuate în Groenlanda față de perioada Războiului Rece. În prezent, armata americană operează o singură bază pe insulă, Baza Aeriană Thule, situată în nordul extrem al Groenlandei. Această cifră contrastează puternic cu cele 17 instalații militare americane care funcționau în Groenlanda la apogeul Războiului Rece.
Baza Thule joacă un rol vital în sistemul de avertizare timpurie al Statelor Unite, monitorizând spațiul aerian și detectând posibile lansări de rachete balistice. Cu toate acestea, reducerea drastică a numărului de baze reflectă o schimbare în prioritățile strategice post-Războiul Rece, o tendință pe care administrația Trump pare hotărâtă să o inverseze.
Interesul geostrategic pentru Groenlanda și resursele sale
Interesul reînnoit al Washingtonului pentru Groenlanda nu este dictat doar de ambițiile președintelui Trump, ci și de realitățile geopolitice actuale. Regiunea arctică a devenit un punct fierbinte de concurență strategică între marile puteri, în special pe măsură ce schimbările climatice deschid noi rute maritime și fac accesibile resurse naturale bogate. Groenlanda deține depozite semnificative de minerale critice, inclusiv elemente rare de pământ, esențiale pentru tehnologiile moderne.
Potrivit unui raport din 2025 al Institutului Arctic, Groenlanda este estimată a deține unele dintre cele mai mari rezerve neexploatate de neodim, praseodim și disprosiu, minerale vitale pentru producția de vehicule electrice, turbine eoliene și echipamente electronice avansate. Controlul asupra acestor resurse ar oferi un avantaj economic și strategic considerabil.
Reacțiile Danemarcei și Groenlandei la inițiativele SUA
Până în prezent, reacțiile oficiale din partea Danemarcei și a Groenlandei la aceste noi inițiative americane au fost prudente. Guvernul danez a subliniat în repetate rânduri suveranitatea Regatului Danemarcei asupra Groenlandei și a insistat pe cooperare în cadrul parteneriatului existent. Premierul Groenlandei, Múte B. Egede, a declarat în martie 2026, într-un interviu pentru BBC, că „Groenlanda este deschisă la colaborare cu partenerii internaționali, inclusiv Statele Unite, dar orice inițiativă trebuie să respecte autonomia și interesele poporului groenlandez.”
În aprilie 2024, Statele Unite au redeschis un consulat în Nuuk, o mișcare considerată la momentul respectiv un pas diplomatic important pentru a-și consolida legăturile cu Groenlanda, fără a mai insista pe ideea achiziționării. Această acțiune a fost interpretată ca o recunoaștere a autonomiei Groenlandei și o încercare de a construi o relație bazată pe cooperare, mai degrabă decât pe tranzacții teritoriale.
Viitorul prezenței americane în Groenlanda și modul în care se vor materializa ambițiile președintelui Trump rămân de văzut. Discuțiile diplomatice la nivel înalt între Washington, Copenhaga și Nuuk sunt așteptate să continue în următoarele luni, a transmis AFP.
