- Amnistie fiscală adoptată tacit: Senatul a aprobat o propunere legislativă care anulează obligații fiscale accesorii (penalități, dobânzi) pentru firmele cu cod de TVA anulat din oficiu de ANAF în anii precedenți.
- Peste 2.000 de companii vizate: Măsura se adresează unui număr estimat de peste 2.000 de societăți comerciale care au acumulat datorii semnificative din cauza imposibilității de a-și deduce TVA-ul în perioadele de inactivitate fiscală.
- Votul final, la Camera Deputaților: Proiectul legislativ merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional. Votul de acolo va stabili dacă amnistia intră în vigoare, iar mediul de afaceri așteaptă o decizie rapidă.
Senatul României a adoptat tacit, în cursul acestei săptămâni, o propunere legislativă care ar putea oferi o gură de oxigen pentru mii de companii blocate într-un carusel birocratic. Proiectul prevede anularea unor obligații fiscale accesorii pentru firmele cărora Fiscul le-a anulat, în anii anteriori, codul de înregistrare în scopuri de TVA. Peste 2.000 de societăți comerciale, multe dintre ele ajunse în pragul insolvenței, așteaptă acum votul decisiv din Camera Deputaților.
Inițiativa legislativă vizează o problemă sistemică, generată de o practică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) intens criticată în mediul de afaceri. Până la modificările legislative din ultimii ani, ANAF anula din oficiu codul de TVA al companiilor care nu depuneau la timp deconturile fiscale, o măsură considerată disproporționată de consultanți și antreprenori.
Consecința directă a acestei anulări era una extrem de severă: compania pierdea dreptul de a-și deduce TVA-ul pentru achizițiile efectuate, dar rămânea cu obligația de a colecta și plăti TVA pentru vânzările realizate. Această asimetrie fiscală a condus la acumularea de datorii artificiale, compuse în mare parte din penalități și dobânzi de întârziere.
O problemă moștenită din anii trecuți
Mecanismul anulării codului de TVA a fost un subiect de dispută intensă între mediul de afaceri și autoritățile fiscale, în special în perioada 2017-2023. Atunci, mii de firme, inclusiv unele perfect funcționale, s-au trezit declarate inactive fiscal pentru simple întârzieri birocratice, cum ar fi nedepunerea la termen a unui decont. Procedura a fost descrisă de experți drept o „pedeapsă capitală pentru o contravenție minoră”.
„Vorbim de o moștenire toxică. Multe dintre aceste peste 2.000 de companii nu au avut activitate infracțională, ci pur și simplu au intrat într-un blocaj administrativ. Un administrator plecat din țară sau un contabil bolnav putea duce la nedepunerea unor declarații, iar de acolo începea un coșmar fiscal”, a explicat pentru 24h.ro un consultant fiscal care a gestionat numeroase astfel de cazuri de-a lungul anilor.
Deși legislația a fost ulterior ajustată pentru a preveni astfel de situații extreme, companiile deja afectate au rămas cu datoriile calculate pentru perioadele în care au funcționat fără cod de TVA valid. Proiectul de lege adoptat acum de Senat nu anulează obligația principală de plată, ci doar accesoriile — dobânzile și penalitățile — considerate de inițiatori ca fiind inechitabile, dat fiind contextul.
Ce prevede exact propunerea legislativă
Conform textului adoptat de senatori, se anulează obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor bugetare principale, cu excepția celor vamale, administrate de ANAF. Măsura se aplică firmelor cărora li s-a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA și care, la data intrării în vigoare a legii, figurează cu aceste datorii restante.
Pentru a beneficia de această facilitate, companiile vor trebui să îndeplinească anumite condiții, printre care și stingerea obligațiilor bugetare principale până la un termen ce va fi stabilit prin normele de aplicare. Practic, statul renunță la penalități cu condiția ca firmele să achite datoria de bază.
Susținătorii proiectului argumentează că măsura nu este un act de clemență nejustificat, ci o corecție necesară. Ei susțin că statul are șanse mai mari să recupereze datoriile principale dacă renunță la accesoriile care, în multe cazuri, au ajuns să depășească valoarea debitului inițial, sufocând complet activitatea economică a firmelor vizate. Potrivit datelor Agerpres, impactul bugetar pe termen scurt ar fi negativ, prin renunțarea la încasarea accesoriilor, dar pe termen mediu ar putea fi pozitiv, prin recuperarea debitelor principale și reintegrarea companiilor în circuitul economic.
Argumente pro și contra în dezbaterea publică
Dezbaterea din jurul acestei amnistii fiscale a reactivat discuțiile despre predictibilitatea mediului de afaceri din România. Pe de o parte, organizațiile patronale și consultanții fiscali salută inițiativa. Aceștia consideră că este un pas reparatoriu pentru efectele unei legislații considerate abuzive în trecut. Ei subliniază că multe dintre firmele afectate sunt IMM-uri care, odată eliberate de povara datoriilor accesorii, ar putea să redevină contribuabili activi la bugetul de stat.
De cealaltă parte, există voci critice care avertizează asupra riscului de hazard moral. Analiștii economici contactați de HotNews au semnalat că astfel de amnistii repetate pot crea un precedent periculos, încurajând un comportament de neconformare fiscală. Companiile care și-au plătit la timp datoriile, chiar și în condiții dificile, s-ar putea simți discriminate în raport cu cele care beneficiază acum de ștergerea penalităților.
Guvernul nu a exprimat încă un punct de vedere oficial ferm, însă surse politice citate de Mediafax indică o susținere a proiectului la nivelul coaliției de guvernare. Miza este deblocarea activității economice a celor peste 2.000 de firme și creșterea gradului de colectare a taxelor pe viitor.
Proiectul de lege a fost înaintat Camerei Deputaților, care are rol de cameră decizională. Dezbaterile în comisiile de specialitate sunt programate să înceapă în luna iulie, iar un vot final în plen este așteptat cel mai devreme în sesiunea parlamentară din toamnă. Până atunci, mii de antreprenori rămân în așteptarea unei decizii care le-ar putea decide soarta afacerii.
