- Dispută majoră la Bruxelles: O confruntare politică a izbucnit pe tema bugetului multianual al UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de 1,8 trilioane de euro. Germania și Franța propun tăieri semnificative la fondurile de coeziune și la politica agricolă comună (PAC).
- România, liderul opoziției: România a preluat conducerea unui grup de 16 state membre, denumit informal „Grupul Prietenilor Coeziunii”, care se opune ferm acestor reduceri, avertizând asupra riscului de a crea o „Europă cu două viteze”.
- Miza negocierilor: Pentru România, miza se ridică la zeci de miliarde de euro, fonduri esențiale pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură, modernizarea agriculturii și continuarea tranziției verzi. Decizia finală, care necesită unanimitate, este așteptată la finalul anului 2026.
Bruxelles-ul este, din nou, scena unei confruntări politice de proporții, care va defini viitorul economic al Uniunii pentru următorii șapte ani. Propunerile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, un pachet colosal de 1,8 trilioane de euro, au divizat blocul comunitar. În centrul disputei se află o propunere a axei franco-germane de a reduce substanțial alocările pentru politicile tradiționale – coeziune și agricultură – în favoarea unor noi priorități strategice, precum apărarea și tehnologia.
În mod neașteptat pentru unii analiști, România a ieșit în prim-plan, articulând cea mai puternică opoziție și reușind să coaguleze un bloc de state membre care refuză categoric viziunea de austeritate promovată de Paris și Berlin. Bătălia se anunță una dintre cele mai dificile din istoria recentă a negocierilor bugetare europene.
Axa Paris-Berlin propune o „dietă” bugetară: Apărarea și tehnologia, noile priorități
Poziția Germaniei și Franței, prezentată oficial săptămâna trecută în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale (CAG), se bazează pe o reevaluare a provocărilor cu care se confruntă Uniunea. Potrivit documentelor consultate de 24h.ro și confirmate de surse diplomatice de la Bruxelles, cancelarul german și președintele francez susțin că modelul bugetar actual nu mai corespunde realităților geopolitice din 2026.
Argumentul principal este că, în contextul agresiunii continue a Rusiei la granița de est și al unei administrații americane sub conducerea lui Donald Trump, mult mai concentrată pe politica internă, Europa trebuie să-și asume propria securitate. Propunerea lor prevede crearea unui Fond European de Apărare robust, finanțat prin redirecționarea a zeci de miliarde de euro de la fondurile de coeziune. O altă prioritate este competitivitatea tehnologică, unde se dorește alocarea unor sume record pentru cercetare în domeniul inteligenței artificiale și al semiconductorilor, pentru a reduce dependența de China și SUA.
„Nu este vorba despre a cheltui mai puțin, ci despre a cheltui mai inteligent și mai strategic”, ar fi declarat un înalt oficial german într-o ședință cu ușile închise, conform unei relatări a agenției Reuters. Această viziune, deși pragmatică, ignoră însă realitățile economice din statele membre din Estul și Sudul Europei.
Replica de la București: „Nu putem construi o Europă a două viteze”
România, alături de Polonia, Grecia, Portugalia și alte douăsprezece state, a format rapid un front comun pentru a contracara planul franco-german. Într-o declarație comună extrem de fermă, transmisă Președinției Consiliului UE, acest grup subliniază că politica de coeziune nu este „un program de caritate”, ci principalul instrument de investiții al Uniunii, care alimentează convergența economică și consolidează Piața Unică.
Surse guvernamentale de la București, citate de Agerpres, au transmis că diplomația română lucrează intens pentru a demonstra că tăierea acestor fonduri ar anula progresele semnificative realizate în ultimul deceniu. Este adus ca exemplu succesul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care, în perioada 2021-2026, a injectat fonduri vitale în economia românească, accelerând digitalizarea și tranziția verde. „A tăia fondurile de coeziune acum ar însemna să tragem frâna de mână exact când am început să recuperăm decalajele istorice”, a declarat un oficial român pentru Mediafax.
Poziția României este că noile priorități, precum apărarea, sunt legitime, dar ele trebuie finanțate prin resurse noi, nu prin canibalizarea politicilor care asigură unitatea și prosperitatea întregului bloc comunitar.
Miza concretă pentru România: Autostrăzi, spitale și subvenții agricole
Dincolo de declarațiile politice, miza pentru România este una extrem de concretă și se măsoară în zeci de miliarde de euro. O reducere a bugetului pentru coeziune, așa cum este propusă, ar pune în pericol finanțarea unor proiecte strategice de infrastructură aflate în faza de pregătire, precum finalizarea autostrăzii A8 (Târgu Mureș-Iași-Ungheni) sau modernizarea magistralelor feroviare.
De asemenea, planurile pentru construcția de noi spitale regionale și pentru investiții masive în rețelele de energie verde depind în mod crucial de continuitatea finanțării europene la un nivel comparabil cu cel din exercițiul financiar anterior. Conform unei analize publicate de HotNews, tăierile propuse ar putea însemna pentru România o pierdere netă de până la 30% din alocările pentru dezvoltare regională.
Sectorul agricol este un alt punct nevralgic. Propunerile vizează și o reducere a bugetului pentru Politica Agricolă Comună (PAC), ceea ce s-ar traduce direct prin subvenții mai mici pentru fermierii români și mai puține fonduri pentru dezvoltarea rurală, într-un moment în care agricultura se confruntă deja cu provocări majore generate de schimbările climatice.
Negocierile se anunță lungi și tensionate. Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, va încerca să medieze un compromis, dar marja de manevră este redusă. Votul în Consiliul European necesită unanimitate, ceea ce conferă grupului condus de România un drept de veto de facto. Următoarea rundă crucială de discuții este programată pentru summitul liderilor UE din iulie, unde se va vedea dacă frontul „Prietenilor Coeziunii” poate rezista presiunilor exercitate de motorul franco-german.
