- Scădere abruptă a deficitului: Deficitul bugetar al României s-a redus cu peste 40% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
- Mesajul Guvernului: Executivul vede în aceste cifre un prim succes al măsurilor de austeritate, susținând că „statul începe să cheltuiască mai aproape de ceea ce își permite”.
- Contextul economic: Anunțul vine după doi ani, 2024 și 2025, cu derapaje bugetare majore și presiuni din partea Comisiei Europene pentru corectarea dezechilibrelor.
Deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 40% în primele cinci luni ale anului, o veste neașteptată pentru mulți analiști economici. Anunțul a fost făcut sâmbătă de premierul Ilie Bolojan, care a prezentat primele date consolidate privind execuția bugetară. Într-o declarație de presă la Palatul Victoria, Bolojan a spus că rezultatele arată o stabilizare a finanțelor publice și sunt un semnal că „suntem pe drumul cel bun”.
„Execuția bugetară pe primele cinci luni arată că eforturile noastre de a aduce cheltuielile statului sub control încep să dea roade”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a nuanțat, totuși, că nu este un motiv de euforie. „Este un indicator că direcția este corectă. Este un semn clar că statul începe să cheltuiască mai aproape de ceea ce își permite, o condiție esențială pentru o economie sănătoasă”, a adăugat premierul, conform unei transmisiuni Digi24.
O gură de oxigen după ani de derapaje
Performanța de la începutul lui 2026 vine într-un contrast puternic cu situația din anii trecuți. România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar mult peste ținta asumată, ceea ce a atras avertismente repetate de la Bruxelles și de la agențiile de rating. Anul electoral 2024 a contribuit și el la relaxarea disciplinei fiscale, complicând eforturile de consolidare.
Guvernul, instalat la începutul anului cu un mandat clar de redresare economică, a implementat un pachet de măsuri pentru a tăia cheltuielile neesențiale. Angajările la stat au fost înghețate, cu excepția sectoarelor critice, iar contractele de achiziții publice au fost reevaluate. Surse guvernamentale citate de HotNews susțin că la acest rezultat au contribuit și o colectare mai bună a veniturilor de către ANAF, dar și amânarea unor plăți pentru proiecte de investiții, care ar urma să fie deblocate în a doua parte a anului.
Prudență în rândul economiștilor
Deși salută reducerea deficitului, analiștii economici independenți îndeamnă la prudență. Ei atrag atenția că cifrele bune din primele cinci luni nu garantează menținerea trendului până la finalul anului. Istoric, a doua jumătate a anului aduce presiuni mai mari pe cheltuieli, care culminează cu plățile masive din decembrie.
„Este o veste bună, fără îndoială, dar trebuie să vedem dacă este sustenabilă”, a comentat pentru Mediafax analistul economic Adrian Negrescu. „O parte din această reducere ar putea veni din amânarea unor cheltuieli, nu din eliminarea lor. Adevăratul test va fi rectificarea bugetară din vară și execuția de la finalul anului. Atunci vom vedea dacă ajustarea este una structurală sau doar o optimizare temporară”, a explicat acesta.
Ce urmează pentru finanțele publice
Guvernul se pregătește acum pentru prima rectificare bugetară a anului, programată în iulie. Premierul Bolojan a lăsat de înțeles că rezultatele pozitive ar putea permite alocarea de fonduri suplimentare către investiții, în special în infrastructura de transport și energie. A exclus însă categoric orice majorare de pensii sau salarii bugetare, în afara celor deja legiferate.
Între timp, discuțiile cu Comisia Europeană pe tema procedurii de deficit excesiv vor continua. Un raport bun pe execuția bugetară ar putea oferi României o marjă de negociere mai bună și ar putea consolida încrederea investitorilor străini. Pe plan extern, administrația Trump de la Washington a transmis semnale repetate privind importanța disciplinei fiscale în rândul aliaților NATO, o presiune în plus pentru București. Următoarele date detaliate de la Ministerul Finanțelor sunt așteptate la finalul lunii iulie.
