Dan Dungaciu: România nu-și permite achiziții prin SAFE, prioritate pentru apărarea cu drone
București, 13 mai 2026 – România se confruntă cu provocări semnificative în modernizarea capacităților sale de apărare, iar dezbaterea privind strategia optimă de achiziții militare capătă noi valențe. Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a adus în discuție, miercuri, la Digi24, necesitatea reevaluării modului în care țara alocă fondurile pentru echipament militar, sugerând că programul SAFE (Security Action for Europe) ar putea fi o povară financiară prea mare și că o abordare centrată pe drone ar fi mai eficientă într-un război asimetric.
Programul SAFE și constrângerile bugetare
Declarațiile lui Dan Dungaciu subliniază o preocupare tot mai prezentă în spațiul public românesc: sustenabilitatea financiară a achizițiilor militare masive. Programul SAFE, lansat la nivel european, are ca scop consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre și partenere, oferind sprijin pentru achiziția de echipamente. Însă, conform lui Dungaciu, România nu ar dispune de resursele financiare necesare pentru a participa activ și eficient la acest program, având în vedere costurile substanțiale implicate.
„România nu-și permite să facă achiziții de echipament și armament militar prin programul SAFE”, a declarat Dan Dungaciu la Digi24. Această afirmație vine într-un context în care bugetul apărării a fost subiectul unor discuții intense în ultimii ani. Conform datelor din 2025, alocările pentru apărare au atins un nivel record, însă eficiența cheltuirii acestor fonduri rămâne o întrebare deschisă pentru anumiți analiști și politicieni.
În decembrie 2025, Parlamentul European a adoptat Regulamentul EDIP (European Defence Industry Programme), care stabilește o serie de măsuri pentru consolidarea industriei de apărare europene. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri la nivel național implică angajamente financiare pe termen lung, aspect semnalat acum de prim-vicepreședintele AUR.
Apărarea asimetrică și rolul dronelor
O componentă centrală a argumentației lui Dan Dungaciu este viziunea asupra unui război asimetric și rolul crucial pe care dronele l-ar juca într-un astfel de scenariu. „Doar cu drone ne-am putea apăra țara într-un război asimetric”, a subliniat oficialul AUR. Această perspectivă reflectă o tendință globală de reevaluare a strategiilor militare în contextul conflictelor moderne, unde tehnologia dronelor a demonstrat o eficiență remarcabilă, adesea la costuri mult mai reduse comparativ cu armamentul clasic.
Dezvoltarea și achiziția de drone, atât de supraveghere, cât și de atac, reprezintă o direcție strategică adoptată de numeroase state. Succesele înregistrate de Ucraina în conflictul cu Rusia, unde dronele au jucat un rol esențial în identificarea și neutralizarea țintelor inamice, au amplificat discuțiile despre prioritizarea acestui tip de tehnologie.
Analiști militari, citați de HotNews în 2025, au avertizat că România trebuie să-și adapteze capacitățile de apărare la realitățile unui conflict modern, care ar putea implica tactici hibride și o utilizare intensivă a tehnologiei avansate, inclusiv a sistemelor fără pilot.
Întrebări despre eficiența investițiilor curente
Declarațiile lui Dungaciu ridică întrebări legitime despre direcția actuală a investițiilor în apărare. Deși România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru apărare începând cu 2023, conform angajamentelor NATO, modul în care aceste fonduri sunt cheltuite este sub lupă. Criticii susțin că o parte semnificativă a bugetului este direcționată către achiziții de echipamente tradiționale, costisitoare și posibil mai puțin adaptate la scenariile de conflict contemporane.
Președintele american Donald Trump, în mandatul său început în ianuarie 2025, a reiterat constant apelul către membrii NATO de a-și asuma o parte mai mare din povara apărării, inclusiv prin investiții eficiente și direcționate strategic. Acest context internațional adaugă presiune asupra României de a demonstra nu doar alocarea de fonduri, ci și utilizarea lor judicioasă.
Potrivit Observator News, în ultimii doi ani, Ministerul Apărării Naționale a semnat mai multe contracte pentru achiziția de tehnică militară, inclusiv transportoare blindate și sisteme antiaeriene. Rămâne de văzut dacă strategiile viitoare vor include o reorientare semnificativă către tehnologii emergente, cum ar fi dronele, așa cum sugerează Dan Dungaciu.
Impactul economic și strategic al priorităților în apărare
Deciziile privind achizițiile militare au implicații profunde nu doar asupra securității naționale, ci și asupra economiei. O strategie de apărare axată pe drone ar putea deschide noi oportunități pentru industria românească de apărare, prin dezvoltarea și producția locală de astfel de sisteme. Acest lucru ar putea reduce dependența de importuri și ar stimula inovația tehnologică internă.
În 2025, un raport al Băncii Naționale a României, citat de Adevărul, indica o presiune crescută asupra bugetului de stat din cauza cheltuielilor în creștere din sectorul public, inclusiv apărarea. O eficientizare a achizițiilor militare, prin concentrarea pe soluții mai cost-eficiente și adaptate, ar putea contribui la o gestionare mai bună a finanțelor publice.
Declarația lui Dan Dungaciu deschide o dezbatere importantă despre viitorul apărării României și necesitatea unei viziuni strategice pe termen lung. Cum va echilibra România nevoia de a-și moderniza armata cu realitățile economice și amenințările specifice unui război asimetric rămâne o întrebare la care autoritățile trebuie să ofere răspunsuri clare în perioada următoare.
