- Verdict în primă instanță: Tribunalul Militar București i-a achitat luni pe foștii șefi ai Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș, maiorul Laurențiu Cazan și colonelul Cătălin Sindile, în dosarul violențelor din 10 august 2018.
- Motivul achitării: Decizia, care nu este definitivă, a fost luată pe considerentul că „fapta nu este prevăzută în legea penală”, conform articolului 16, litera b) din Codul de procedură penală.
- Un drum juridic de opt ani: Verdictul vine la aproape opt ani de la evenimentele din Piața Victoriei și după un parcurs judiciar sinuos, marcat de clasări și redeschideri ale dosarului.
Justiția militară a pronunțat luni, 15 iunie 2026, o decizie de primă instanță în unul dintre cele mai mediatizate dosare postdecembriste: intervenția în forță a jandarmilor la protestul antiguvernamental din 10 august 2018. La aproape opt ani de la evenimentele care au lăsat în urmă sute de răniți, magistrații Tribunalului Militar București i-au achitat pe toți inculpații din fosta conducere a Jandarmeriei.
Decizia îi vizează pe colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul (r) Laurențiu Cazan, fost director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, și colonelul (r) Cătălin Sindile, care a coordonat acțiunea din Piața Victoriei. Aceștia erau acuzați de abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă, fals intelectual și uz de fals.
Verdict bazat pe o prevedere din Codul de procedură penală
Soluția instanței de fond se bazează pe articolul 16, alineatul (1), litera b) din Codul de procedură penală, care stipulează că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă „fapta nu este prevăzută în legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Practic, judecătorii au considerat că acțiunile pentru care au fost trimiși în judecată foștii ofițeri nu se încadrează într-o infracțiune definită de legislația penală în vigoare. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea Militară de Apel, o cale de atac pe care procurorii DIICOT o vor utiliza cel mai probabil, conform procedurilor judiciare.
Un dosar marcat de controverse și întârzieri
Drumul acestui dosar prin justiție a fost unul extrem de anevoios. Inițial, în 2020, Secția Parchetelor Militare a dispus clasarea cauzei, o decizie care a stârnit un val de critici din partea societății civile și a victimelor. Ulterior, în 2021, dosarul a fost redeschis de către fosta șefă a DIICOT, Gabriela Scutea, la solicitarea Tribunalului București.
Trimiterea în judecată a avut loc abia în vara anului 2022. De atunci, procesul pe fond s-a desfășurat cu numeroase termene, audieri de martori și expertize, culminând cu verdictul de achitare de astăzi. În paralel, componenta dosarului care viza victimele agresiunilor a fost disjunsă și trimisă Parchetului General, unde sute de plângeri încă așteaptă o soluționare.
Reacții și urmări posibile
Asociațiile civice și avocații care reprezintă protestatarii răniți la mitingul din 2018 au criticat dur decizia, anunțând că vor susține demersurile procurorilor la instanța superioară. Aceștia au invocat în repetate rânduri imaginile și mărturiile care atestă folosirea disproporționată a forței, inclusiv gaze lacrimogene și tunuri cu apă, împotriva unor manifestanți pașnici.
Decizia finală în acest caz va fi pronunțată de Curtea Militară de Apel. Până atunci, verdictul de luni adâncește sentimentul de neîncredere în capacitatea sistemului judiciar de a face dreptate victimelor și de a trage la răspundere persoanele responsabile pentru coordonarea uneia dintre cele mai violente intervenții ale forțelor de ordine din istoria recentă a României.
