România, Fără Producție de Energie Nucleară: Unitatea 2 Cernavodă Prelungește Oprirea, Unitatea 1 Intră în Revizie
Producția de energie nucleară a României este afectată semnificativ, începând cu data de 07 mai 2026, ca urmare a unor decizii operaționale majore la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unitatea 2 și-a prelungit perioada de oprire, iar Unitatea 1 va intra în revizie planificată. Această situație lasă sistemul energetic național fără aportul vital al celor două reactoare CANDU pentru o perioadă nedeterminată, generând îngrijorări privind stabilitatea și securitatea energetică a țării.
Decizia de prelungire a opririi Unității 2 vine după o serie de verificări și lucrări de mentenanță care au depășit termenele inițiale. În paralel, Unitatea 1, pilonul longeviv al producției nucleare românești, se pregătește pentru o revizie capitală, conform programului stabilit de Nuclearelectrica, operatorul centralei. Această concomitență a evenimentelor este o premieră în istoria recentă a centralei și subliniază presiunea existentă asupra capacităților de producție energetică ale României.
Prelungirea Opririi Unității 2: Cauze și Implicații
Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai 2026, ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere. Cu toate acestea, conform unui comunicat emis de Nuclearelectrica pe 5 mai 2026, perioada de indisponibilitate a fost prelungită. Motivația principală invocată de companie este necesitatea unor intervenții suplimentare la anumite componente ale sistemului primar, identificate în timpul inspecțiilor amănunțite.
„Siguranța operațională este prioritatea noastră absolută. Prelungirea opririi Unității 2 este o măsură necesară pentru a ne asigura că toate sistemele funcționează la parametri optimi înainte de repunerea în funcțiune. Nu facem compromisuri când vine vorba de securitatea nucleară”, a declarat Cosmin Ghiță, Directorul General al Nuclearelectrica, într-o conferință de presă susținută la București, citat de Agerpres.
Această prelungire adaugă o presiune considerabilă asupra sistemului energetic național, mai ales în contextul în care Unitatea 1 va fi de asemenea scoasă din funcțiune. Unitatea 2 are o capacitate instalată brută de 705 MW, iar absența sa din grila națională de producție echivalează cu pierderea unei surse constante și predictibile de energie electrică, reprezentând aproximativ 9-10% din necesarul național la capacitate maximă. Potrivit datelor publicate de HotNews, impactul imediat este resimțit în creșterea solicitărilor către alte surse de producție, în special cele pe bază de gaze naturale și hidroenergie.
Unitatea 1 Intră în Revizie Capitală: Un Proces Esențial
În timp ce Unitatea 2 rămâne oprită, Unitatea 1, primul reactor nuclear al României, se pregătește să intre într-o revizie capitală planificată. Această revizie este o procedură standard, efectuată periodic pentru a asigura buna funcționare, siguranța și prelungirea duratei de viață a reactorului. Procesul implică inspecții detaliate, înlocuiri de componente, realimentare cu combustibil nuclear și modernizări tehnologice.
„Revizia Unității 1 este un eveniment programat cu mult timp în avans, parte a ciclului nostru operațional. Este esențială pentru menținerea performanței și fiabilității pe termen lung. Echipa noastră de specialiști, alături de parteneri internaționali, este pregătită să execute toate lucrările necesare cu maximă rigoare”, a explicat un reprezentant al Nuclearelectrica pentru Digi24.
Durata unei astfel de revizii poate varia, dar în general se estimează la câteva săptămâni, putând ajunge și la două-trei luni, în funcție de complexitatea lucrărilor. În anii anteriori, spre exemplu, în 2024, revizia Unității 1 a durat aproximativ 60 de zile, conform datelor istorice publicate de Mediafax. În prezent, calendarul exact pentru revizia din 2026 nu a fost comunicat public, însă este de așteptat ca lucrările să înceapă în cursul lunii mai, imediat după oprirea reactorului. Capacitatea Unității 1 este, de asemenea, de 700 MW, ceea ce înseamnă că sistemul energetic românesc va pierde temporar 1400 MW din producția nucleară.
Impactul Asupra Sistemului Energetic Național
Absența concomitentă a ambelor unități nucleare de la Cernavodă reprezintă o provocare majoră pentru sistemul energetic național. Energia nucleară este o sursă stabilă, cu bază, care contribuie în mod semnificativ la mixul energetic al României, asigurând aproximativ 18-20% din producția totală de electricitate. Fără acest aport, alte surse de energie vor trebui să preia sarcina.
- Creșterea dependenței de gaze naturale: Centralele pe gaze naturale sunt adesea folosite pentru a echilibra sistemul și a acoperi vârfurile de consum. Această situație ar putea duce la o creștere a consumului de gaze, cu implicații asupra costurilor de producție și, implicit, asupra prețurilor la energie.
- Rolul hidroenergiei: Capacitățile hidroenergetice vor fi solicitate suplimentar, însă producția lor depinde puternic de condițiile hidrologice. O secetă prelungită ar putea agrava situația.
- Importuri de energie: România ar putea fi nevoită să recurgă la importuri de energie electrică pentru a acoperi deficitul. Acest lucru o expune la fluctuațiile prețurilor de pe piețele regionale și la dependența de vecini.
- Stabilitatea rețelei: Operatorul de transport și sistem, Transelectrica, va trebui să gestioneze cu atenție echilibrul dintre producție și consum pentru a evita disfuncționalități.
Experți în energie, citați de Observator News, subliniază că situația, deși temporară, necesită o monitorizare atentă și o gestionare proactivă. „Este un test pentru reziliența sistemului nostru energetic. Capacitățile regenerabile, cum ar fi eolianul și fotovoltaicul, pot contribui, dar nu pot asigura baza constantă oferită de nuclear”, a menționat un analist energetic, în cadrul unei emisiuni la Antena 3.
Perspective și Măsuri de Atenuare
Nuclearelectrica a reafirmat angajamentul de a repune Unitatea 2 în funcțiune cât mai curând posibil, respectând toate protocoalele de siguranță. În paralel, lucrările la Unitatea 1 vor decurge conform planului, cu scopul de a minimiza perioada de indisponibilitate. Compania colaborează strâns cu Transelectrica pentru a asigura o tranziție lină și pentru a menține stabilitatea sistemului energetic.
Pe termen mediu și lung, România își propune să își extindă capacitățile nucleare. Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, un obiectiv strategic național, a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani. În aprilie 2025, a fost semnat un memorandum de înțelegere cu parteneri nord-americani și europeni pentru continuarea dezvoltării, conform informațiilor din presă la momentul respectiv, inclusiv Știrile ProTV. Aceste noi capacități sunt esențiale pentru securitatea energetică a României și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.
De asemenea, modernizarea și optimizarea continuă a infrastructurii existente, inclusiv a rețelei de transport și distribuție, sunt cruciale. Investițiile în surse regenerabile, alături de dezvoltarea unor capacități de stocare a energiei, pot contribui la atenuarea riscurilor asociate cu indisponibilitatea temporară a unor unități de producție majore.
În contextul actual, autoritățile energetice sunt chemate să comunice transparent și constant despre evoluția situației de la Cernavodă și despre măsurile luate pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie electrică. Monitorizarea atentă a pieței și, eventual, implementarea unor măsuri de sprijin pentru consumatori, dacă prețurile la energie vor înregistra creșteri semnificative, ar putea fi necesare.
