- Semnal de alarmă în Pacific: Satelitul Sentinel-6 Michael Freilich, operat de NASA și partenerii europeni, a detectat o undă Kelvin masivă, o masă de apă caldă care se întinde pe sute de kilometri de-a lungul Ecuatorului.
- Prognoză sumbră: Oamenii de știință de la NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA) interpretează unda ca un precursor direct al unui fenomen El Niño de intensitate „foarte puternică” sau „super El Niño”, așteptat să se manifeste plenar în toamna și iarna 2026-2027.
- Impact global iminent: Un astfel de eveniment climatic ar putea declanșa fenomene meteorologice extreme la nivel mondial, de la secete severe în Australia și Asia de Sud-Est, la inundații catastrofale în America de Sud și furtuni violente în sudul Statelor Unite.
O imagine captată recent de satelitul de monitorizare a oceanelor Sentinel-6 Michael Freilich a pus pe jar comunitatea științifică internațională. Datele, analizate de experții de la Jet Propulsion Laboratory al NASA și de la NOAA, relevă prezența unei vaste unde Kelvin în Oceanul Pacific ecuatorial. Această undă, o masă de apă caldă cu o temperatură peste medie care se deplasează de la vest la est, se întinde pe sute de kilometri și este considerată un indicator aproape infailibil al formării unui fenomen El Niño de anvergură.
Conform buletinului oficial (ENSO Diagnostic Discussion) publicat de Centrul de Predicție Climatică al NOAA pe 11 iunie 2026, există o probabilitate de 63% pentru un El Niño ‘foarte puternic’ în perioada noiembrie-ianuarie 2026-2027, care s-ar clasa printre cele mai puternice evenimente înregistrate.
Ce este unda Kelvin și de ce contează
Undele Kelvin oceanice sunt valuri interne, invizibile la suprafața apei, care transportă căldură pe distanțe uriașe sub luciul oceanului. În Pacificul ecuatorial, ele acționează ca un mesager al schimbărilor climatice la scară largă. În condiții normale, vânturile alizee suflă de la est la vest, împingând apa caldă de la suprafață spre Indonezia și Australia. Acest proces permite apei reci, bogate în nutrienți, să urce la suprafață în largul coastelor Americii de Sud, într-un fenomen numit „upwelling”.
Atunci când aceste vânturi alizee slăbesc sau își inversează direcția, masa de apă caldă acumulată în vestul Pacificului începe să se deplaseze înapoi spre est, sub forma unei unde Kelvin. Când această undă ajunge la coastele Americii de Sud, oprește procesul de „upwelling”, încălzind dramatic suprafața oceanului. Această încălzire eliberează cantități masive de căldură și umiditate în atmosferă, modificând curenții de aer (jet stream) și, implicit, vremea pe tot globul. Acesta este mecanismul de bază al fenomenului El Niño.
„Amplitudinea și viteza undei pe care o monitorizăm acum sunt excepționale”, a declarat un cercetător de la Scripps Institution of Oceanography pentru The New York Times. „Datele de la Sentinel-6 ne arată o anomalie termică semnificativă, un semnal clar că motorul El Niño s-a pornit și accelerează puternic”, a adăugat acesta.
Efecte în lanț: De la secetă în Asia la furtuni în California
Impactul unui „super El Niño” este global și diversificat. Pe baza datelor istorice, climatologii anticipează un scenariu cu efecte devastatoare în mai multe regiuni cheie. Australia, Indonezia și anumite părți din sud-estul Asiei se pot aștepta la secete severe și un risc crescut de incendii de vegetație. În timpul evenimentului din 2015-2016, Indonezia s-a confruntat cu incendii masive care au generat emisii de carbon mai mari decât cele anuale ale Uniunii Europene.
Pe cealaltă parte a Pacificului, situația se inversează. Peru, Ecuador și Chile se pregătesc pentru ploi torențiale și inundații care pot distruge infrastructura și recoltele. Pescuitul, o industrie vitală pentru aceste țări, ar putea intra în colaps din cauza dispariției apei reci, bogate în pește.
În America de Nord, efectele sunt complexe. Sudul Statelor Unite, inclusiv California și statele din Golful Mexic, ar putea experimenta un sezon de iarnă mult mai umed și mai furtunos, ceea ce ar putea atenua seceta în unele zone, dar ar crește riscul de alunecări de teren și inundații în altele. În schimb, nord-vestul Pacificului și anumite părți din Canada ar putea avea o iarnă mai blândă și mai uscată. Administrația Trump, prin intermediul NOAA, a emis deja avertizări preliminare către agențiile federale și guvernele statale pentru a începe planificarea măsurilor de urgență, transmite Reuters.
Contextul încălzirii globale și lecțiile trecutului
Acest potențial „super El Niño” se dezvoltă pe un fundal de temperaturi globale record. Planeta a înregistrat deja cei mai călduroși ani din istorie în ultimul deceniu, iar un eveniment El Niño puternic adaugă un surplus de căldură sistemului climatic. Mulți oameni de știință, citați de BBC, se tem că anul 2027 ar putea fi primul an în care temperatura medie globală va depăși pragul critic de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, chiar dacă doar temporar.
Ultimul eveniment El Niño de intensitate comparabilă a avut loc în 2015-2016, contribuind la un record global de temperatură la acel moment. Înainte de acesta, fenomenul din 1997-1998 a rămas în istorie pentru furtunile devastatoare din Florida și incendiile din Mexic. Chiar și evenimentul mai recent și de intensitate moderată, care s-a încheiat în primăvara anului 2024, a fost asociat cu valuri de căldură extreme și secete în diverse părți ale lumii.
O diferență majoră față de anii ’90 este tehnologia de monitorizare. Sateliți precum Sentinel-6, o misiune comună NASA-ESA-NOAA-EUMETSAT, oferă date altimetrice de o precizie fără precedent, măsurând înălțimea suprafeței mării cu o marjă de câțiva centimetri. Această precizie permite oamenilor de știință să observe formarea undelor Kelvin în timp real și să emită prognoze cu luni de zile în avans, oferind guvernelor și comunităților un timp prețios pentru pregătire.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat că va convoca o reuniune de urgență în luna iulie pentru a discuta despre coordonarea internațională în fața acestei amenințări climatice. Agențiile umanitare se pregătesc deja pentru posibile crize alimentare în Africa de Sud și Cornul Africii, regiuni vulnerabile la secetele induse de El Niño. Următoarele luni vor fi critice pentru a observa dacă anomaliile din Pacific se vor intensifica conform modelelor actuale.
