- Acuzație directă: Autoritatea judiciară iraniană, prin purtătorul său de cuvânt, susține că 3.519 persoane au fost ucise în atacuri atribuite Statelor Unite și Israelului, într-un interval de aproximativ patru luni.
- Context tensionat: Anunțul vine pe fondul unei escaladări a tensiunilor în Orientul Mijlociu, marcate de atacuri cibernetice, incidente navale în Strâmtoarea Ormuz și lovituri aeriene punctuale în Siria și Irak, unde sunt prezente miliții pro-iraniene.
- Reacții așteptate: Cifrele avansate de Teheran nu au fost confirmate independent și se așteaptă o reacție oficială din partea Washingtonului și a Tel Avivului, care, în mod tradițional, nu comentează operațiunile specifice din regiune.
Regimul de la Teheran a lansat marți o acuzație de o gravitate excepțională la adresa Statelor Unite și a Israelului, susținând că atacurile efectuate de cele două state au provocat moartea a 3.519 persoane de la finalul lunii februarie 2026. Bilanțul a fost prezentat de Asghar Jahangir, purtătorul de cuvânt al autorității judiciare iraniene, și preluat imediat de agenția de presă de stat IRNA.
Declarația oficialului iranian nu a oferit o defalcare detaliată a victimelor — civili, militari sau membri ai forțelor proxy — și nici nu a specificat locațiile exacte ale incidentelor care au condus la acest bilanț. Această ambiguitate lasă loc interpretărilor, în condițiile în care teatrele de operațiuni unde forțele iraniene sau aliate sunt active se întind din Siria și Irak până în Yemen și apele Golfului Persic.
O primăvară marcată de confruntări indirecte
Perioada menționată de oficialul iranian, începând cu finalul lunii februarie, a coincis cu o intensificare a ceea ce analiștii numesc „războiul din umbră”. În ultimele luni, au fost raportate numeroase explozii la baze militare din Siria folosite de Gardienii Revoluției, atacuri pe care Damascul și Teheranul le-au atribuit în mod constant aviației israeliene. Informațiile au fost transmise de agenții internaționale precum Reuters și AFP, citând surse locale și Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.
În paralel, traficul maritim din Strâmtoarea Ormuz a fost din nou perturbat de incidente de securitate, inclusiv tentative de sechestrare a unor petroliere. Flota a V-a a Marinei SUA, staționată în Bahrain, a raportat o creștere a activității dronelor iraniene în regiune, descriind-o drept „neprofesionistă și periculoasă”.
Tăcere la Washington și Tel Aviv
Până la această oră, nu a existat nicio reacție oficială la acuzațiile Teheranului, nici din partea administrației Trump de la Washington, nici din partea guvernului israelian. Această tăcere este conformă cu politica adoptată de ambele state de-a lungul anilor, care evită să confirme sau să infirme operațiuni militare specifice în regiune, în special cele care vizează interesele iraniene.
Analiștii consultați de Al Jazeera consideră că anunțul Teheranului are un dublu scop: pe de o parte, să consolideze sprijinul intern prin prezentarea Iranului ca victimă a unei agresiuni externe și, pe de altă parte, să transmită un mesaj de avertisment comunității internaționale cu privire la costul uman al acestui conflict mocnit.
Contextul unui dialog nuclear înghețat
Aceste acuzații survin într-un moment în care orice speranță de reluare a negocierilor pe tema programului nuclear iranian pare mai îndepărtată ca oricând. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a fost urmată de o înăsprire a sancțiunilor economice și de o retorică fermă împotriva Teheranului. În aprilie 2024, în timpul administrației precedente, un atac direct cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului a adus regiunea în pragul unui război deschis, un moment de maximă tensiune a cărui amintire încă influențează deciziile strategice actuale.
Cifra de 3.519 de victime, avansată acum de sistemul judiciar iranian, va fi, cel mai probabil, contestată vehement de statele occidentale. Verificarea independentă a unui astfel de bilanț în contextul actual de transparență redusă și acces limitat în zonele de conflict este practic imposibilă, lăsând declarația în sfera propagandei de război până la apariția unor dovezi concrete.
