- Lovituri aeriene: Forțele aeriene israeliene au atacat vineri mai multe sate din sudul Libanului. Bilanțul victimelor este neclar, surse diferite raportând între cinci și nouă decese.
- Exod masiv: Atacurile au fost precedate de ordine de evacuare emise de Israel pentru nouă localități, provocând fuga a mii de civili din calea bombardamentelor.
- Context tensionat: Acțiunea militară are loc la doar o zi după ce Hezbollah a respins o propunere de încetare a focului mediată de Statele Unite, semnalând eșecul eforturilor diplomatice recente.
Tensiunile la granița dintre Israel și Liban au escaladat vineri, 5 iunie 2026, după ce aviația militară israeliană a lansat o serie de lovituri aeriene asupra unor localități din sudul Libanului. Bilanțul victimelor este neclar, diferite surse raportând cifre diferite. The Guardian și Associated Press raportează șase decese. Cu toate acestea, LA Times și KSAT, citând agenția de știri de stat din Liban, raportează nouă decese. Alte surse raportează cinci morți (agenția WAFA) sau șapte morți în atacuri care au avut loc în cursul nopții în orașul Tyr (conform unei surse care citează AFP). Bombardamentele au vizat mai multe sate, intensificând o confruntare care a mocnit de luni de zile.
Raidurile au urmat unui avertisment explicit din partea armatei israeliene (IDF), care a emis ordine de evacuare pentru locuitorii din nouă sate de la frontieră. Mii de civili și-au părăsit locuințele în grabă, creând un nou val de refugiați interni într-o regiune deja marcată de instabilitate. Martori oculari au descris pentru Al Jazeera scene de panică, cu șiruri de mașini blocând drumurile care duc spre nord, departe de zona de conflict.
Raiduri aeriene după ordine de evacuare
Operațiunea militară israeliană a început în zorii zilei de vineri, vizând ținte pe care IDF le-a descris drept „infrastructură teroristă aparținând Hezbollah”. Surse de securitate libaneze, citate de AP, au raportat că printre clădirile lovite se numără case și posturi de observație folosite de gruparea militantă. Impactul asupra populației civile este însă semnificativ, autoritățile locale raportând distrugeri extinse în mai multe comunități.
Forțele de Apărare ale Israelului au justificat acțiunea ca fiind un răspuns necesar la atacurile repetate cu rachete și drone lansate de Hezbollah asupra nordului Israelului în ultimele săptămâni. Într-un comunicat de presă, armata a subliniat că a avertizat populația civilă să părăsească zonele vizate pentru a minimiza victimele colaterale, o strategie folosită și în conflictele anterioare, precum cel din Fâșia Gaza în anii 2023-2024.
Eșecul diplomației: Hezbollah respinge propunerea americană
Escaladarea militară survine la mai puțin de 24 de ore după ce Hezbollah a respins oficial o propunere de încetare a focului mediată de Statele Unite. Propunerea, prezentată de un emisar special al administrației Trump, viza crearea unei zone tampon demilitarizate la graniță și încetarea tuturor ostilităților. Potrivit The New York Times, liderii Hezbollah au condiționat orice acord de o încetare completă și permanentă a focului în Fâșia Gaza, o cerere pe care Israelul a refuzat-o constant.
Refuzul Hezbollah a fost interpretat de analiști ca un semnal că gruparea, susținută de Iran, nu este dispusă să decupleze frontul din Liban de conflictul mai larg din regiune. Această poziție rigidă a lăsat puține opțiuni diplomatice pe masă, deschizând calea pentru o ripostă militară israeliană de amploare, pe care oficialii de la Tel Aviv o semnalau de mai mult timp.
Un front deschis din octombrie 2023
Ciocnirile la granița libanezo-israeliană au devenit o constantă de la atacurile din 7 octombrie 2023, când Hezbollah a deschis un al doilea front în semn de solidaritate cu Hamas. De atunci, schimburile de focuri au fost aproape zilnice, dar limitate ca intensitate. Totuși, în ultimele luni ale anului 2025 și la începutul lui 2026, frecvența și amploarea atacurilor au crescut, alimentând temeri privind izbucnirea unui război total, similar celui din 2006.
Peste 150.000 de persoane au fost strămutate de ambele părți ale graniței de la începutul ostilităților, conform datelor ONU. Economia din sudul Libanului, bazată în mare parte pe agricultură, este paralizată, iar comunitățile din nordul Israelului au fost transformate în zone militare. Evenimentele de vineri confirmă că frontul nordic rămâne unul dintre cele mai periculoase puncte de pe harta Orientului Mijlociu, cu un potențial de escaladare ce amenință stabilitatea întregii regiuni.
