- Nicușor Dan critică propunerea AUR: Președintele a contestat proiectul de lege pentru transparentizarea finanțării ONG-urilor, adoptat de Senat, considerând că obligativitatea publicării numelor donatorilor este excesivă.
- Impact asupra societății civile: Nicușor Dan susține că măsura ar descuraja cetățenii să susțină financiar organizațiile neguvernamentale, afectând astfel activitatea acestora.
- Dezbatere legislativă în curs: Proiectul de lege, inițiat de formațiunea politică AUR, urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, unde va primi votul final.
Președintele Nicușor Dan a lansat critici virulente la adresa proiectului de lege inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care vizează creșterea transparenței în finanțarea organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri). Propunerea legislativă, deja adoptată de Senat, impune publicarea identității donatorilor, o măsură pe care șeful statului o consideră disproporționată și potențial dăunătoare pentru societatea civilă. Această inițiativă legislativă, în forma sa actuală, a stârnit deja un val de dezbateri intense, ridicând semne de întrebare cu privire la echilibrul dintre necesitatea transparenței și protejarea libertății de asociere și a dreptului la viață privată.
Potrivit președintelui, obligativitatea de a face publice numele persoanelor fizice sau juridice care contribuie financiar la activitatea ONG-urilor ar putea genera un efect de descurajare semnificativ. Acesta argumentează că mulți cetățeni și companii ar putea renunța la sprijinul lor din dorința de a evita expunerea publică a donațiilor, temându-se de posibile repercusiuni sau presiuni. Această teamă poate proveni din diverse motive, de la presiuni politice sau sociale, până la dorința de a nu fi asociați public cu anumite cauze sau de a nu atrage atenția nedorită asupra activităților lor filantropice. Nicușor Dan subliniază că, în multe cazuri, anonimatul donatorilor este o condiție implicită pentru ca aceștia să se simtă în siguranță și încurajați să doneze.
O măsură restrictivă pentru filantropie și implicarea civică
Nicușor Dan a subliniat că, în contextul actual, sprijinul cetățenesc este vital pentru funcționarea multor organizații care desfășoară activități de interes public, de la protecția mediului și a drepturilor omului, până la asistență socială, educație, cultură și sănătate. Aceste organizații, adesea lipsite de finanțări publice consistente, se bazează pe generozitatea individuală și corporativă pentru a-și putea duce la îndeplinire misiunile. Prin urmare, orice reglementare care ar putea inhiba acest flux de finanțare privată riscă să submineze capacitatea societății civile de a răspunde nevoilor comunității și de a acționa ca un contra-balans important în fața provocărilor sociale și de mediu.
„Este esențial să promovăm transparența, dar nu prin măsuri care, în practică, pot sufoca inițiativele civice. Publicarea obligatorie a numelor donatorilor, fără distincție sau praguri clare, ar putea transforma filantropia dintr-un act de generozitate într-unul de expunere, ceea ce nu este în interesul nimănui,” a declarat Nicușor Dan, conform informațiilor transmise de Agerpres. Această declarație reflectă o preocupare profundă pentru natura fundamentală a actului filantropic, care, în viziunea sa, ar trebui să rămână un gest de bunăvoință neîngrădit de teama de a fi judecat sau penalizat social. El sugerează că o transparență absolută, fără nuanțe, poate perverti scopul inițial al donațiilor.
Criticile vin în contextul în care proiectul legislativ AUR a trecut de Senat, unde a primit votul majorității, demonstrând o anumită susținere parlamentară. Inițiativa legislativă a stârnit deja dezbateri aprinse în spațiul public, cu opinii împărțite între susținătorii unei transparențe absolute, care argumentează că aceasta este necesară pentru a combate corupția și influența nelegitimă, și cei care avertizează asupra riscurilor de descurajare a donațiilor și a subminării activității ONG-urilor. Această polarizare a opiniilor subliniază complexitatea subiectului și dificultatea de a găsi un consens legislativ care să satisfacă toate părțile implicate.
Impactul asupra activității ONG-urilor și diversitatea finanțării
Mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea față de consecințele potențiale ale noii legi. Unii activiști au subliniat că, în anumite domenii sensibile, cum ar fi apărarea drepturilor minorităților, lupta împotriva corupției sau sprijinul victimelor violenței, donatorii preferă anonimatul tocmai pentru a se proteja de eventuale presiuni politice, sociale sau chiar de hărțuire. Această protecție este considerată esențială pentru a asigura continuitatea activității organizațiilor care abordează teme controversate sau incomode pentru anumite grupuri de interese. De asemenea, se anticipează că organizațiile mai mici, cu resurse limitate și o bază de susținători mai restrânsă, ar putea fi cele mai afectate de o eventuală scădere a finanțării, având mai puține pârghii de a compensa pierderile.
Conform surselor Mediafax, discuțiile din Senat s-au concentrat pe echilibrul dintre nevoia de transparență și protejarea dreptului la viață privată a donatorilor. Se pare că au existat propuneri de a introduce praguri valorice pentru donații, peste care publicarea identității să devină obligatorie, sau de a permite donatorilor să își exprime acordul explicit pentru publicarea datelor. Cu toate acestea, forma finală a legii nu a inclus prevederi care să atenueze aceste temeri, determinând critici din partea președintelui și a altor actori din societatea civilă care consideră că aceste mecanisme ar fi fost necesare pentru a preveni un impact negativ major.
Argumentul principal adus de inițiatorii proiectului, AUR, este acela că transparența totală ar contribui la prevenirea spălării banilor și la asigurarea că finanțările nu provin din surse ilicite, protejând astfel integritatea societății civile și a sistemului democratic. Totuși, președintele Nicușor Dan consideră că există deja mecanisme legale, precum legislația anti-corupție și controalele financiare, care permit verificarea surselor de finanțare atunci când există suspiciuni. El susține că noua prevedere, prin caracterul său general și obligatoriu, merge dincolo de necesitățile legitime de control și introduce un risc inutil pentru libertatea de acțiune a organizațiilor non-guvernamentale.
Dezbaterea se mută în Camera Deputaților: Provocări și Perspective
După adoptarea în Senat, proiectul de lege va intra în dezbaterea și votul Camerei Deputaților, camera decizională în acest caz. Termenul pentru dezbatere nu a fost încă stabilit, dar se anticipează un proces legislativ complex, marcat de discuții intense între parlamentari, reprezentanți ai societății civile, experți în legislație și specialiști în fiscalitate. Decizia finală va avea un impact direct și de durată asupra modului în care organizațiile non-guvernamentale vor putea fi finanțate în viitor și, implicit, asupra capacității lor de a contribui la binele public.
Criticile aduse de președintele Nicușor Dan, alături de cele ale altor voci din societatea civilă, subliniază tensiunea dintre dorința legitimă de a spori responsabilitatea financiară și transparența instituțiilor, pe de o parte, și necesitatea stringentă de a menține un mediu propice pentru implicarea civică, filantropie și libertatea de asociere, pe de altă parte. Modul în care Camera Deputaților va gestiona aceste argumente, luând în considerare atât nevoia de control, cât și riscurile de inhibare a activității civice, va determina traiectoria legislativă a acestui subiect sensibil și va influența, în ultimă instanță, vitalitatea democrației participative din România.
