- Prăbușire istorică: Yenul japonez a atins 161,60 per dolar, cel mai slab nivel din ultimele patru decenii, punând presiune majoră pe economia niponă și pe costurile de import.
- Discuții de urgență SUA-Japonia: Ministrul de finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, și Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au avut o discuție online neprogramată despre volatilitatea excesivă a pieței valutare.
- Intervenție coordonată pe masă: Întâlnirea la nivel înalt semnalează o preocupare comună și alimentează speculațiile privind o posibilă acțiune concertată pentru a susține moneda japoneză, o măsură rară și cu impact global.
Yenul japonez s-a depreciat marți la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, atingând pragul psihologic de 161,60 unități pentru un dolar american. Această cădere liberă a declanșat o reacție rapidă la cel mai înalt nivel, culminând cu o întâlnire de urgență, desfășurată online, între oficialii financiari de la Tokyo și Washington.
Scăderea accentuată a monedei nipone este alimentată de divergența tot mai mare dintre politicile monetare ale celor două mari economii. În timp ce Rezerva Federală a SUA menține o atitudine fermă, cu dobânzi ridicate pentru a controla inflația, Banca Japoniei ezită să renunțe la politica sa ultra-relaxată care a definit economia țării în ultimele decenii. Această diferență face dolarul mult mai atractiv pentru investitori, în detrimentul yenului.
Alarmă la Tokyo: Guvernul promite măsuri „decisive”
Ministrul de finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, a declarat că autoritățile monitorizează piața valutară „cu un grad ridicat de urgență” și sunt pregătite să ia măsuri „decisive” împotriva mișcărilor speculative. Avertismentele verbale repetate nu au reușit însă să oprească declinul, forțând guvernul să caute sprijin extern. Potrivit agenției de presă Reuters, presiunea internă crește, deoarece un yen slab scumpește importurile de energie și materii prime, esențiale pentru industria japoneză, și erodează puterea de cumpărare a populației.
Deși o monedă slabă favorizează exportatorii giganți precum Toyota sau Sony, făcându-le produsele mai competitive pe piețele externe, impactul negativ asupra costurilor de trai și asupra companiilor mici și mijlocii a devenit o problemă politică majoră pentru administrația de la Tokyo.
Washingtonul intră în joc: Semnalul unei posibile acțiuni comune
Discuția online dintre ministrul Katayama și Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, este cel mai clar semnal de până acum că o intervenție coordonată pe piața valutară este o posibilitate reală. O astfel de acțiune, prin care băncile centrale ale mai multor țări vând dolari și cumpără yeni simultan pentru a-i crește valoarea, este un instrument puternic, dar utilizat rar.
Surse citate de Bloomberg indică faptul că administrația președintelui Donald Trump, deși concentrată pe o politică „America First”, recunoaște riscurile pe care o instabilitate majoră a yenului le-ar putea genera pentru sistemul financiar global. Obținerea unui acord de la Washington pentru o intervenție comună este considerată esențială pentru succesul oricărei operațiuni de anvergură pe piața valutară.
O privire înapoi: Intervențiile unilaterale din 2024 au avut efect limitat
Această situație amintește de criza valutară din primăvara anului 2024. La acel moment, după ce yenul a depășit pragul de 160 per dolar, autoritățile de la Tokyo au intervenit unilateral, cheltuind o sumă record de peste 60 de miliarde de dolari pentru a susține moneda. Conform datelor istorice ale Băncii Japoniei, acele acțiuni au oferit doar o ameliorare temporară, deoarece nu au abordat cauza fundamentală a problemei: diferențialul de dobândă față de SUA.
Lecția învățată atunci este că o intervenție solitară, oricât de masivă, are șanse mici de reușită pe termen lung fără o schimbare a politicii monetare sau fără sprijinul partenerilor internaționali. Piețele așteaptă acum să vadă dacă discuția de astăzi se va materializa într-o acțiune concretă sau dacă va rămâne doar un alt avertisment verbal în fața forțelor pieței.
