- Plafonarea sporurilor: Un nou proiect al legii salarizării, obținut de surse din presă, propune limitarea tuturor sporurilor pentru condiții de muncă la un total de maximum 20% din salariul de bază al fiecărui bugetar.
- Eliminarea unor beneficii: Indemnizația de hrană și sporul pentru deținerea titlului științific de doctor ar urma să fie eliminate ca plăți separate, fiind, teoretic, integrate în noile salarii de bază recalculate.
- Promovare pe bază de performanță: Proiectul introduce evaluarea anuală a performanțelor ca mecanism principal pentru avansarea în trepte de salarizare, înlocuind sistemul actual bazat preponderent pe vechime.
Guvernul pregătește o nouă variantă a legii salarizării unitare, un jalon critic asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar modificările propuse în cel mai recent draft, consultat de 24h.ro, sunt substanțiale și vor redesena complet sistemul de remunerare pentru cei peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public. Măsurile centrale vizează o tăiere drastică a ponderii sporurilor, eliminarea unor adaosuri consacrate precum indemnizația de hrană și condiționarea strictă a promovării de performanța individuală.
Documentul, care circulă în acest moment la nivel interministerial pentru consultări tehnice, reprezintă cea mai recentă încercare a Executivului de a aduce ordine într-un sistem salarial considerat haotic și inechitabil. Tentativele anterioare, precum cele din 2024 și 2025, s-au blocat în urma negocierilor tensionate cu partenerii sociali și a lipsei de consens politic.
Plafonarea sporurilor la 20% – Măsura centrală a reformei
Cea mai importantă modificare structurală propusă este limitarea cuantumului total al sporurilor pentru condiții de muncă la maximum 20% din salariul de bază. Această prevedere ar urma să se aplice unitar în întregul sistem bugetar, de la administrația locală și centrală, până la sănătate, educație și ordine publică. Măsura ar pune capăt situațiilor, frecvent întâlnite în special în sănătate și în anumite structuri din Ministerul Afacerilor Interne, unde totalul sporurilor ajungea să depășească, în unele cazuri, valoarea salariului de bază.
Explicația privind scopul dublu al plafonării sporurilor (reducerea anvelopei bugetare și creșterea ponderii salariului de bază) este prezentată pe larg în numeroase articole ca fiind justificarea oficială a Guvernului pentru această măsură, fiind menționată în conferința de presă a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul de lege prevede că fiecare ordonator de credite va avea responsabilitatea de a se încadra în acest plafon de 20% la nivelul întregii instituții.
Rămâne neclar, deocamdată, cum se va realiza efectiv această încadrare. Cel mai probabil, se va recurge la o renegociere a contractelor colective de muncă la nivel de sector și la o revizuire a regulamentelor interne care stabilesc procentele pentru fiecare tip de spor în parte (de noapte, de weekend, pentru condiții vătămătoare etc.).
Adio indemnizației de hrană și sporului de doctorat?
O altă schimbare cu impact direct asupra tuturor bugetarilor este eliminarea a două componente importante ale venitului lunar: indemnizația de hrană și sporul pentru deținerea titlului științific de doctor. În prezent, indemnizația de hrană are o valoare fixă, actualizată anual, și se acordă tuturor angajaților publici. Sporul de doctorat, în valoare de 50% din salariul minim brut pe țară, a devenit în ultimul deceniu un supliment salarial extrem de răspândit, adesea acordat și pentru funcții unde studiile doctorale nu aduceau o plusvaloare directă.
Justificarea oficială pentru eliminarea acestora este simplificarea fluturașului de salariu. Potrivit proiectului, valorile corespunzătoare acestor beneficii ar urma să fie integrate în noile salarii de bază, care vor fi recalculate pe baza unei noi grile de salarizare. Marea necunoscută pentru angajați este dacă această „integrare” va acoperi integral pierderea. Surse sindicale, citate de Digi24, și-au exprimat deja scepticismul, avertizând că o astfel de manevră ar putea duce, în practică, la o scădere a venitului net pentru anumite categorii de personal.
Criticii sistemului actual au subliniat de-a lungul anilor, inclusiv în rapoarte ale Băncii Mondiale din perioada 2023-2024, că sporul de doctorat a fost folosit ca o metodă de a crește artificial salariile, ocolind constrângerile legii salarizării de la acel moment.
Performanța, noul criteriu pentru avansare. Vechimea trece în plan secund
Proiectul de lege încearcă să rupă legătura aproape automată dintre vechime și creșterea salarială. Noul mecanism propune ca avansarea în trepte de salarizare, care aduce și o majorare a veniturilor, să se facă exclusiv pe baza rezultatelor obținute la evaluarea profesională anuală. Astfel, un funcționar va putea avansa mai rapid dacă obține calificativul „foarte bine” și va stagna dacă performanța sa este evaluată ca fiind doar „satisfăcătoare”.
Această abordare, aliniată practicilor din sectorul privat, a fost o recomandare constantă a Comisiei Europene. Implementarea ei se anunță însă extrem de dificilă. Principalul risc, semnalat deja de experți în administrație publică, este gradul ridicat de subiectivitate al evaluărilor. Fără criterii clare, obiective și măsurabile, adaptate fiecărui post în parte, sistemul riscă să devină un instrument discreționar în mâinile șefilor de instituții, putând fi folosit pentru a recompensa loialități personale, mai degrabă decât competența reală.
Proiectul menționează necesitatea elaborării unor metodologii de evaluare detaliate prin hotărâri de guvern ulterioare, însă succesul întregii reforme depinde critic de calitatea și imparțialitatea acestor norme secundare.
O reformă cerută de PNRR, amânată de ani de zile
Noua lege a salarizării nu este un simplu proiect legislativ, ci o obligație fermă pe care România și-a asumat-o prin PNRR, semnat în 2021. Finalizarea acestei reforme este condiția esențială pentru deblocarea unor tranșe de miliarde de euro din fondurile europene. Termenele inițiale au fost deja depășite în repetate rânduri, iar presiunea din partea Bruxelles-ului este în creștere.
Conform datelor Agerpres, discuțiile pe marginea legii au fost constante pe parcursul anilor 2024 și 2025, dar s-au lovit de fiecare dată de rezistența puternică a sindicatelor din sectoarele cheie, precum sănătatea și educația. Acestea au acuzat guvernele succesive că încearcă să facă economii bugetare pe seama angajaților, în loc să elimine cu adevărat inechitățile.
Varianta actuală a legii va intra, după finalizarea consultărilor tehnice, în procesul de avizare interministerială și, ulterior, în dezbatere cu partenerii sociali. Calendarul legislativ indică faptul că Guvernul dorește o adoptare rapidă a legii, pentru a se încadra în noile termene PNRR, însă parcursul parlamentar se anunță a fi unul complicat, marcat de ample presiuni sindicale și politice.
