Eurostat: Prețul electricității pentru consumatorii non-casnici a crescut cel mai mult în România

România, Campioana Creșterilor la Prețul Electricității Non-Casnice în UE, Conform Eurostat

București, 8 mai 2026 – România a înregistrat cea mai semnificativă creștere a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii non-casnici în Uniunea Europeană. Această concluzie reiese din cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Fenomenul ridică semne de întrebare majore privind competitivitatea economiei românești și presiunea asupra mediului de afaceri.

Potrivit analizei Eurostat, prețul mediu al electricității pentru consumatorii non-casnici la nivelul Uniunii Europene s-a situat la 18,37 euro per 100 kWh în semestrul doi al anului precedent. Deși această medie reflectă o tendință generală de stabilizare sau chiar ușoară scădere în unele state membre, România se distinge printr-o evoluție inversă și alarmantă. Creșterea prețurilor în România a depășit-o pe cea a oricărui alt stat membru, atrăgând atenția experților economici și a actorilor din piață.

Această situație nu este o noutate absolută, dar intensitatea cu care s-a manifestat în ultima perioadă indică o agravare. Deja în 2024 și 2025, analizele preliminare sugerau o presiune crescută asupra costurilor energetice pentru companiile românești. Cu toate acestea, confirmarea de la Eurostat subliniază o discrepanță tot mai mare față de restul blocului comunitar.

Impactul Asupra Afacerilor Românești

Creșterea accelerată a prețului electricității pentru consumatorii non-casnici are un impact direct și profund asupra mediului de afaceri din România. Companiile, indiferent de dimensiune, se confruntă cu costuri operaționale în creștere, ceea ce le erodează marjele de profitabilitate și le reduce capacitatea de investiție. Sectoarele energointensive, precum industria prelucrătoare sau producția agricolă, sunt cele mai vulnerabile în fața acestei evoluții.

Un studiu recent, realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și publicat pe 15 martie 2026, a evidențiat că peste 60% dintre IMM-uri consideră costul energiei o provocare majoră. „Fluctuațiile și, mai ales, creșterile constante ale prețului la energie electrică ne pun într-o situație dificilă. Multe companii sunt forțate să reevalueze planurile de dezvoltare sau chiar să își restrângă activitatea pentru a face față cheltuielilor”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, într-o intervenție pentru HotNews.

Această presiune se poate traduce, pe termen mediu și lung, prin:

• Scăderea competitivității: Produsele și serviciile românești devin mai scumpe comparativ cu cele din alte state UE, unde costurile energetice sunt mai stabile sau chiar în scădere.
• Relocarea producției: Companiile multinaționale ar putea fi tentate să își mute operațiunile în țări cu prețuri mai avantajoase la energie.
• Inflație: Costurile mai mari ale energiei se reflectă în prețurile finale ale produselor și serviciilor, contribuind la presiuni inflaționiste resimțite de consumatorii finali.
• Dificultăți pentru start-up-uri: Noile afaceri au un prag de intrare mai ridicat din cauza costurilor operaționale inițiale, inclusiv cele legate de energie.

Cauze și Explicații ale Discrepanței Românești

Specialiștii din energie și economie indică o serie de factori care ar putea contribui la această situație unică a României. Unul dintre aspectele des menționate este structura pieței energetice interne și modul de implementare a reglementărilor europene. „Deși liberalizarea pieței a fost un pas necesar, modul în care au fost gestionate tranzițiile și compensările pentru consumatori a generat distorsiuni. Vedem o lipsă de predictibilitate care afectează direct prețurile la bursă și, implicit, pe cele finale”, a explicat Dumitru Chisăliță, expert în energie, pentru Digi24.

Alți factori includ:

• Investiții insuficiente în infrastructura energetică: Lipsa investițiilor constante în modernizarea rețelelor de transport și distribuție, precum și în noi capacități de producție, duce la costuri operaționale mai mari și la pierderi în rețea.
• Dependența de importuri: Deși România are o producție internă considerabilă, în anumite perioade, dependența de importuri de energie electrică sau de gaze naturale (pentru centralele pe gaz) poate influența prețul final.
• Taxe și tarife reglementate: Structura taxelor și a tarifelor reglementate, care includ contribuții pentru energie verde, cogenerare sau certificate de CO2, pot adăuga o povară suplimentară la prețul final, chiar dacă unele dintre ele sunt parte a politicilor europene.
• Volatilitatea pieței de energie: Piața spot din România, conform analizelor din 2025 ale Opcom, a arătat o volatilitate ridicată, cu vârfuri de prețuri care se reflectă ulterior în contractele pe termen lung.

Este important de menționat că, în contextul discuțiilor privind Pactul Verde European și tranziția energetică, costurile asociate cu decarbonizarea și investițiile în energii regenerabile pot influența prețurile. Însă, modul în care aceste costuri sunt distribuite și absorbite de economia națională variază semnificativ între statele membre.

Reacțiile Autorităților și Soluții Propunse

Autoritățile române au recunoscut problema costurilor ridicate la energie, dar soluțiile propuse până acum au avut un impact limitat. În 2024 și 2025, au existat încercări de plafonare a prețurilor și de compensare a consumatorilor, însă acestea au fost adesea criticate pentru că au generat distorsiuni pe piață și nu au rezolvat cauzele structurale. „Intervențiile de urgență sunt necesare pe termen scurt, dar nu pot înlocui o strategie energetică coerentă și pe termen lung”, a declarat un reprezentant al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEE) pentru Agerpres.

Printre soluțiile discutate în prezent se numără:

• Accelerarea investițiilor în producția de energie: Dezvoltarea de noi capacități, în special din surse regenerabile (eolian, solar, hidro), ar putea reduce dependența de importuri și stabiliza prețurile.
• Modernizarea rețelelor: Investițiile în digitalizarea și eficientizarea rețelelor de transport și distribuție ar putea diminua pierderile și costurile operaționale.
• Sprijin pentru eficiența energetică: Programe guvernamentale pentru companii care investesc în soluții de eficiență energetică ar putea reduce consumul și, implicit, facturile.
• Un cadru legislativ stabil și predictibil: Claritatea și coerența reglementărilor sunt esențiale pentru a atrage investiții și a asigura un mediu de afaceri stabil.
• Negocierea la nivel european: O poziție activă a României în cadrul discuțiilor europene privind piața de energie ar putea contribui la identificarea unor soluții comune și la reducerea volatilității.

Președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă din martie 2026, a subliniat importanța investițiilor în energie și a eficientizării sectorului. „Este vital să ne asigurăm independența energetică și să oferim un preț corect pentru cetățeni și, mai ales, pentru economie. Guvernul trebuie să accelereze proiectele strategice în acest domeniu”, a afirmat șeful statului, conform Știrile ProTV.

Perspective Europene și Context Regional

În timp ce România se confruntă cu aceste provocări, alte state membre ale UE au reușit să mențină o stabilitate a prețurilor sau chiar să înregistreze scăderi. Această divergență subliniază importanța politicilor naționale și a structurii piețelor energetice locale. Prețul mediu la electricitate pentru consumatorii non-casnici din UE, de 18,37 euro per 100 kWh, arată că există o marjă considerabilă pentru ajustări și optimizări în cazul României.

Contextul european este marcat de eforturile de diversificare a surselor de energie, în special după evenimentele geopolitice din 2022-2023, care au accentuat nevoia de reducere a dependenței de gazul rusesc. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reiterat, în cadrul unui summit NATO din aprilie 2026, sprijinul pentru independența energetică a Europei, încurajând investițiile în surse alternative și tehnologii noi, potrivit Reuters.

Pentru România, provocarea majoră este de a integra aceste obiective europene într-o strategie națională coerentă, care să asigure nu doar securitatea energetică, ci și un preț competitiv pentru mediul de afaceri. Fără o acțiune rapidă și decisivă, economia românească riscă să își piardă din atractivitate și să se confrunte cu dificultăți structurale pe termen lung. Următoarele rapoarte Eurostat vor oferi o imagine mai clară asupra eficacității măsurilor luate de autoritățile române în combaterea acestei tendințe negative.