România, iluzia „early adopter”: de ce datele UE arată că suntem în urmă în revoluția AI
București, 10 mai 2026 – Percepția publică despre România ca un „tigru al internetului” și un „early adopter” al noilor tehnologii se lovește de o realitate statistică dură, cel puțin în ceea ce privește inteligența artificială (AI). Deși țara se mândrește cu viteze impresionante de internet și un sector IT vibrant, datele recente ale Uniunii Europene contrazic flagrant această imagine, plasând România pe ultimele locuri în clasamentele privind competențele digitale și utilizarea AI.
Această discrepanță subliniază o întârziere semnificativă în finalizarea primei etape a digitalizării, esențială pentru adoptarea cu succes a tehnologiilor avansate precum inteligența artificială. Expertiza tehnică existentă în sectorul IT pare să nu se traducă într-o adoptare generalizată la nivelul societății și al economiei.
Decalajul digital: Competențe și infrastructură
Raportul DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene, publicat în iunie 2025 și care reflectă date din 2023 pentru ‘competențele digitale de bază’, a evidențiat deja o imagine îngrijorătoare. Conform acestuia, România se situa pe ultimul loc (27 din 27 de state membre UE) la capitolul competențe digitale de bază. Această deficiență fundamentală creează un obstacol major în calea adoptării tehnologiilor avansate, inclusiv a inteligenței artificiale.
Deși infrastructura de bandă largă este lăudabilă, cu o acoperire extinsă și viteze mari, lipsa competențelor digitale de bază la o mare parte a populației și în rândul angajaților din diverse sectoare limitează capacitatea de a valorifica pe deplin aceste avantaje. „Este ca și cum ai avea o autostradă impecabilă, dar majoritatea șoferilor nu au permis de conducere”, a declarat un analist pentru HotNews, referindu-se la situația din 2025.
Utilizarea AI în business: Un tablou sumbru
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în mediul de afaceri, situația este la fel de problematică. Cele mai recente date Eurostat, publicate la începutul anului 2026 și care acoperă activitatea economică din 2025, arată că doar un procent infim de companii românești au integrat soluții AI în operațiunile lor. Acest procent este semnificativ sub media europeană și plasează România printre codașele clasamentului UE.
Studiile din 2025, citate de Agerpres, indicau că majoritatea companiilor românești nu aveau o strategie clară privind AI și se confruntau cu dificultăți în identificarea cazurilor de utilizare relevante, dar și cu lipsa personalului calificat. Această reticență sau incapacitate de a adopta AI ar putea afecta competitivitatea pe termen lung a economiei românești, într-o perioadă în care alte state membre UE accelerează investițiile în această direcție.
Cauzele întârzierii: Educație și mentalitate
Specialiștii indică mai multe cauze pentru această întârziere. Pe lângă lipsa competențelor digitale de bază, sistemul educațional nu reușește încă să pregătească suficient forța de muncă pentru cerințele erei digitale și ale AI. Programele de reconversie profesională sunt limitate, iar accesul la cursuri de specializare în AI este adesea scump și inaccesibil pentru mulți.
O altă cauză este reticența culturală și lipsa de înțelegere a beneficiilor concrete pe care AI le poate aduce. Mulți antreprenori români, în special din IMM-uri, privesc AI ca pe o tehnologie complexă și costisitoare, destinată doar marilor corporații. „Există încă o mentalitate de «a face lucrurile ca înainte», chiar și atunci când soluțiile digitale ar aduce eficiență sporită”, a menționat un expert în digitalizare, citat de Digi24 în 2025.
Strategii naționale și perspective de redresare
În ultimii ani, Guvernul României a anunțat diverse strategii și inițiative menite să accelereze digitalizarea și adoptarea AI. În 2024, a fost lansată o strategie națională pentru inteligența artificială, cu obiective ambițioase de creștere a competențelor și investițiilor. Cu toate acestea, implementarea acestor strategii a fost lentă, iar rezultatele concrete întârzie să apară.
Pentru a depăși această situație, este crucială o abordare integrată, care să includă investiții masive în educația digitală la toate nivelurile, de la școală la programe de formare continuă pentru adulți. De asemenea, este necesară o campanie de conștientizare și educare a mediului de afaceri cu privire la beneficiile pragmatice ale AI. Fără aceste eforturi susținute, România riscă să rămână în urma trenului inteligenței artificiale, pierzând oportunități semnificative de dezvoltare economică și socială.
