Românii folosesc inteligența artificială mult sub media europeană. Doar 18% sunt familiarizați cu AI

România, codașă la adopția AI: Doar 18% dintre români sunt familiarizați cu inteligența artificială

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare în peisajul digital european: doar 18% dintre cetățeni se declară familiarizați cu inteligența artificială (AI), plasând țara noastră la coada clasamentului Uniunii Europene. Această cifră, aproape la jumătate față de media europeană, indică un decalaj semnificativ și ridică semne de întrebare privind capacitatea României de a valorifica potențialul transformator al AI pentru dezvoltare economică și socială. Datele recente, publicate de Eurostat la începutul anului 2026, confirmă o tendință deja vizibilă în rapoartele anterioare, subliniind persistența provocărilor în adaptarea la noile tehnologii.

Deși românii utilizează într-o anumită măsură instrumente bazate pe inteligența artificială, această utilizare este adesea superficială și nu se traduce prin activități care să contribuie substanțial la dezvoltarea personală sau profesională. Spre deosebire de alte țări europene, unde AI este integrată în procese de învățare, inovare și eficientizare, în România, gradul de conștientizare și aplicare rămâne limitat.

Decalajul European: O Perspectivă Comparativă

Raportul Eurostat, care analizează nivelul de familiarizare și utilizare a inteligenței artificiale în statele membre UE, plasează România pe ultimul loc, cu o diferență notabilă față de media europeană. În timp ce majoritatea țărilor din vestul și nordul Europei înregistrează procente de peste 35-40%, iar unele depășesc chiar 50%, România rămâne ancorată la 18%. Această discrepanță nu este o noutate, însă persistența ei, conform datelor din 2026, sugerează că eforturile de până acum nu au fost suficiente pentru a reduce decalajul.

Un studiu similar, publicat în aprilie 2024 de o platformă de cercetare europeană, indica deja o tendință similară, cu România și Bulgaria înregistrând cele mai scăzute niveluri de adopție a tehnologiilor AI. La momentul respectiv, experții atrăgeau atenția asupra necesității unor programe naționale coerente pentru educație digitală și promovarea competențelor AI. Doi ani mai târziu, progresele sunt modeste, iar provocările rămân aceleași.

Lipsa unei strategii naționale clare și a investițiilor semnificative în infrastructură și educație reprezintă principalele obstacole. „Este esențial să înțelegem că inteligența artificială nu este doar o modă, ci o direcție strategică pentru dezvoltarea economică. Fără o populație familiarizată și capabilă să utilizeze aceste instrumente, riscăm să rămânem în urmă,” se menționează într-o analiză recentă.

Cauzele unei Familiarizări Scăzute cu AI

Mai mulți factori contribuie la nivelul redus de familiarizare cu AI în rândul românilor. Unul dintre aceștia este lipsa educației digitale la nivel național. Sistemul de învățământ, deși a făcut progrese în ultimii ani, nu integrează suficient de eficient conceptele și aplicațiile AI în curriculum. Mulți elevi și studenți termină școala fără o înțelegere fundamentală a modului în care funcționează AI sau a potențialului său.

Un alt factor important este accesul limitat la resurse și informații relevante. Deși internetul este larg răspândit, conținutul educativ despre AI, adaptat la diverse niveluri de înțelegere, este încă deficitar în limba română. Aceasta creează o barieră lingvistică și informațională pentru cei care doresc să se familiarizeze cu subiectul.

Pe lângă aceste aspecte, percepția publică asupra AI joacă un rol important. Există o tendință de a asocia inteligența artificială fie cu scenarii futuriste din filme, fie cu pierderea locurilor de muncă, mai degrabă decât cu instrumente practice care pot îmbunătăți eficiența și creativitatea. Această percepție negativă sau distorsionată este alimentată, parțial, de lipsa unei comunicări publice clare și a unor campanii de conștientizare bine structurate, informează HotNews.

Conform datelor publicate de Agerpres, un sondaj realizat la nivel național în 2025 arăta că peste 60% dintre români nu înțeleg diferența dintre inteligența artificială și automatizare, ceea ce subliniază confuzia terminologică și conceptuală existentă.

Impactul Redus al AI în Dezvoltarea Personală și Profesională

Chiar și cei 18% dintre români care se declară familiarizați cu AI nu o utilizează întotdeauna în scopuri care să le aducă beneficii semnificative pe termen lung. Mulți folosesc aplicații AI pentru divertisment, pentru generarea de conținut simplu sau pentru automatizarea unor sarcini minore, fără a explora potențialul deplin al acestor tehnologii pentru dezvoltarea personală sau profesională.

De exemplu, în timp ce în alte țări europene, studenții utilizează instrumente AI pentru cercetare avansată, analiză de date sau pentru a crea proiecte inovatoare, în România, utilizarea este adesea limitată la generarea de texte de bază sau la traduceri. În mediul de afaceri, adoptarea AI pentru optimizarea proceselor, analiza predictivă sau personalizarea serviciilor este, de asemenea, sub media europeană. Companiile românești, în special cele mici și mijlocii, sunt reticente în a investi în soluții AI, fie din cauza costurilor percepute, fie din lipsa expertizei interne.

Un raport al Băncii Naționale a României din decembrie 2025 sublinia că „integrarea inteligenței artificiale în sectoarele cheie ale economiei românești este esențială pentru creșterea competitivității și pentru tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. Fără o adopție accelerată, riscul de a pierde trenul inovației este real.”

Strategii pentru Creșterea Familiarizării și Adopției AI

Pentru a depăși această situație, România are nevoie de o abordare multidirecțională și coerentă. Printre strategiile propuse de experți și organizații internaționale se numără:

• Revizuirea și modernizarea curriculumului educațional: Integrarea modulelor de AI, robotică și programare încă din învățământul preuniversitar.
• Campanii naționale de conștientizare: Informarea publicului larg despre beneficiile și riscurile AI, demontarea miturilor și prezentarea unor exemple concrete de utilizare pozitivă.
• Programe de formare și reconversie profesională: Susținerea inițiativelor care oferă cursuri și certificări în domeniul AI pentru forța de muncă existentă și pentru șomeri.
• Stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare: Acordarea de facilități fiscale și subvenții pentru companiile care investesc în soluții AI și în crearea de produse și servicii inovatoare.
• Parteneriate public-private: Colaborarea între instituțiile guvernamentale, mediul academic și sectorul privat pentru a crea un ecosistem favorabil dezvoltării AI.

În ianuarie 2026, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat lansarea unui grup de lucru interministerial pentru elaborarea unei Strategii Naționale de Inteligență Artificială, cu un orizont de implementare până în 2030. Această inițiativă, deși tardivă, este considerată un pas necesar. „Este crucial să avem o viziune clară și un plan de acțiune bine definit. Nu mai putem amâna,” a declarat Marcel Boloș, ministrul de resort, pentru Știrile ProTV, la finalul lunii trecute.

Familiarizarea românilor cu inteligența artificială este mai mult decât o chestiune de cunoștințe tehnice; este o componentă esențială a adaptării la o economie globală în continuă schimbare. Fără o accelerare a procesului de adopție și înțelegere a AI, România riscă să rămână în urma partenerilor europeni, cu implicații negative asupra competitivității, inovării și calității vieții cetățenilor. Obiectivul de a crește procentul românilor familiarizați cu AI la cel puțin 35% până la sfârșitul anului 2028, așa cum este prevăzut în draftul strategiei naționale, va necesita eforturi susținute și o abordare integrată din partea tuturor actorilor relevanți.