AUR contestă la Avocatul Poporului Ordonanța Guvernului interimar Bolojan
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus sâmbătă, 9 mai 2026, o sesizare oficială la Avocatul Poporului. Demersul vizează solicitarea Curții Constituționale a României (CCR) de a constata neconstituționalitatea unei ordonanțe adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea sa din funcție. Potrivit reprezentanților AUR, un guvern interimar nu deține prerogativele legale necesare pentru a emite ordonanțe de urgență, acțiune pe care o consideră un abuz de putere și o încălcare flagrantă a principiilor constituționale.
Demiterea Guvernului Bolojan și contextul legislativ
Guvernul condus de prim-ministrul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură votate în Parlament. Moțiunea a trecut cu un număr semnificativ de 281 de voturi, depășind pragul necesar de 233 de voturi. Această demitere a generat o perioadă de interimat, o situație delicată în care s-au ridicat rapid întrebări esențiale privind limitele competențelor executive ale unui cabinet aflat în această situație de tranziție. Conform Agerpres, procedura de demitere a respectat toate etapele prevăzute de Constituție și regulamentele parlamentare, conferind legitimitate procesului de retragere a încrederii politice.
Contextul legislativ în România, fundamentat pe principiile separației puterilor în stat și pe supremația Constituției, stipulează anumite restricții clare pentru guvernele interimare sau cele demisionare. Acestea au, în general, atribuții strict limitate la administrarea curentă a treburilor publice, la îndeplinirea sarcinilor esențiale pentru buna funcționare a statului și la pregătirea tranziției către o nouă formulă guvernamentală. Ele nu pot iniția acte normative cu impact major, ireversibil sau strategic, care ar putea angaja pe termen lung viitorul țării sau ar putea contraveni voinței Parlamentului care le-a retras încrederea. Ordonanțele de urgență, prin natura lor, presupun o intervenție rapidă și substanțială în legislație, adesea cu efecte imediate și de anvergură, aspect care, potrivit AUR, depășește în mod categoric mandatul unui guvern interimar, golit de legitimitatea politică deplină.
Argumentele AUR privind neconstituționalitatea
Liderii AUR susțin cu fermitate că emiterea unei ordonanțe de urgență de către un guvern demis contravine nu doar spiritului, ci și literei principiilor constituționale care reglementează exercitarea puterii executive în România. George Simion, președintele AUR, a declarat pentru România TV că „un guvern interimar are rolul explicit de a asigura continuitatea administrativă și stabilitatea statului până la formarea unui nou cabinet, nu de a schimba legi fundamentale prin ordonanțe de urgență. Această acțiune nu este doar o eroare juridică, ci un abuz flagrant de putere și o sfidare directă a voinței Parlamentului, care a retras încrederea în acest cabinet. Este o încercare de a legifera pe ușa din dos, după ce a fost alungat pe ușa din față.”
Partidul argumentează că scopul primordial al unui guvern interimar este de a gestiona situația tranzitorie și de a pregăti terenul pentru instalarea unei noi formule guvernamentale, una care să beneficieze de încrederea deplină a Parlamentului și, implicit, a cetățenilor. Ordonanțele de urgență sunt instrumente excepționale, concepute pentru a fi folosite în situații de criză stringentă și iminentă, și necesită o legitimitate politică deplină, pe care un guvern demis nu o mai posedă. „Avocatul Poporului trebuie să intervină cu celeritate pentru a proteja supremația Constituției și pentru a opri aceste derapaje legislative periculoase, care subminează statul de drept și principiile democratice,” a adăugat Simion, conform Digi24, subliniind urgența intervenției instituției. De asemenea, Călin Georgescu, vicepreședinte AUR, a adăugat că „o astfel de acțiune creează un precedent periculos, deschizând calea unor potențiale abuzuri viitoare și erodând încrederea publicului în instituțiile statului.”
Rolul Avocatului Poporului și parcursul sesizării
Avocatul Poporului, instituție independentă și autonomă, are rolul fundamental de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor în raport cu autoritățile publice. Este un garant al respectării Constituției și al legalității actelor administrative. Una dintre atribuțiile sale esențiale este de a sesiza Curtea Constituțională a României în legătură cu neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor, acționând ca un filtru și un apărător al ordinii juridice. După primirea sesizării detaliate de la AUR, Avocatul Poporului va analiza cu rigurozitate argumentele juridice prezentate, verificând dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de acțiune.
Dacă sesizarea este considerată întemeiată și bine fundamentată, Avocatul Poporului o va transmite ulterior Curții Constituționale a României. CCR, în calitate de unica autoritate de jurisdicție constituțională, va examina apoi fondul problemei, analizând compatibilitatea ordonanței adoptate de Guvernul Bolojan, aflat în interimat, cu prevederile Constituției. O decizie a CCR în acest sens este obligatorie, definitivă și produce efecte juridice imediate, erga omnes, putând duce la anularea integrală sau parțială a actului normativ contestat. Procesul de analiză la Avocatul Poporului și apoi la CCR poate dura săptămâni sau chiar luni, în funcție de complexitatea speței și de volumul de lucru al instanțelor, informează HotNews, subliniind că rapiditatea este, de multe ori, mai puțin importantă decât temeinicia deciziei.
Implicațiile unei eventuale decizii de neconstituționalitate
O decizie a Curții Constituționale care ar declara neconstituțională ordonanța emisă de Guvernul Bolojan în interimat ar avea implicații semnificative și profunde pentru sistemul juridic și politic românesc. În primul rând, actul normativ ar fi anulat de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, iar efectele sale juridice ar înceta. Acest lucru ar putea genera incertitudine și chiar vid legislativ în domeniile reglementate de respectiva ordonanță și ar putea necesita intervenții legislative ulterioare rapide și coerente din partea Parlamentului și a noului guvern pentru a corecta situația și a evita blocaje administrative sau sociale.
De asemenea, o astfel de decizie ar putea stabili un precedent juridic important și ar clarifica, o dată pentru totdeauna, limitele puterii executive a guvernelor interimare. Ar consolida interpretarea conform căreia aceste guverne trebuie să se limiteze strict la administrarea curentă, la sarcinile esențiale pentru buna funcționare a statului și să evite adoptarea de acte normative cu caracter fundamental, de urgență sau cu impact major, care ar trebui să fie apanajul unui cabinet cu legitimitate politică deplină. O asemenea hotărâre ar reconfirma principiul separației puterilor în stat și ar sublinia rolul Parlamentului ca for legislativ suprem. Până la o decizie finală a CCR, ordonanța rămâne în vigoare, iar autoritățile sunt obligate să o aplice, transmite Mediafax, respectând principiul prezumției de constituționalitate. Următoarea ședință a Curții Constituționale cu privire la sesizări similare este programată pentru sfârșitul lunii mai 2026, existând speranța unei soluționări rapide a acestei spețe delicate.
