- Răsturnare de situație: Președintele Donald Trump a anunțat vineri că un „acord foarte bun” cu Iranul este iminent, posibil să fie semnat chiar în acest weekend într-o locație europeană încă neprecizată.
- Schimbare bruscă de ton: Declarația surprinzătoare vine la mai puțin de 24 de ore după ce liderul de la Casa Albă amenințase Teheranul cu noi acțiuni militare, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Ormuz.
- Ce urmează: Diplomați europeni și oficiali de la Washington lucrează contra-cronometru pentru a finaliza detaliile, în timp ce aliații SUA din Orientul Mijlociu, în special Israel și Arabia Saudită, așteaptă cu scepticism clarificări.
WASHINGTON D.C. – Într-o schimbare spectaculoasă de discurs, președintele american Donald Trump a anunțat joi, 11 iunie 2026, că Statele Unite și Iranul au ajuns la un consens pentru un „acord foarte bun”, care ar putea fi oficializat în acest weekend pe continent european. Declarația, făcută în Biroul Oval, în prezența reporterilor, a luat prin surprindere atât aliații, cât și adversarii Washingtonului, venind la doar câteva ore după o retorică belicoasă la adresa regimului de la Teheran.
„Am făcut progrese extraordinare. Oamenii nu știu asta, dar am lucrat intens în culise. Este un acord foarte bun pentru noi, pentru ei, pentru întreaga lume”, a afirmat Trump, fără a oferi detalii concrete despre conținutul înțelegerii. El a adăugat că semnarea ar putea avea loc „foarte curând, poate chiar sâmbătă sau duminică”, menționând o locație neutră din Europa ca posibil loc al întâlnirii istorice, transmite Reuters.
Această evoluție reprezintă cel mai important moment diplomatic dintre cele două țări de la retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear JCPOA, decisă de Trump în timpul primului său mandat, în 2018. Relațiile s-au deteriorat constant de atunci, atingând un punct critic la începutul anului 2025, când au avut loc mai multe incidente navale în Golful Persic.
De la amenințări cu atacuri la diplomație de weekend
Volatilitatea poziției americane a fost evidentă în ultimele 48 de ore. Joi seară, președintele Trump folosea un ton complet diferit pe rețelele de socializare, avertizând Iranul că „orice provocare va fi întâmpinată cu o forță copleșitoare”. Mesajul venea ca răspuns la informații ale serviciilor de informații americane, citate de AP, care indicau mișcări neobișnuite ale Gărzilor Revoluționare Iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Surse din cadrul Departamentului de Stat, citate de The New York Times sub protecția anonimatului, sugerează că această tactică duală – presiune maximă urmată de o ofertă de dialog – este o marcă înregistrată a stilului de negociere al președintelui. Se pare că în spatele scenei, canale diplomatice secrete, mediate de Oman și Elveția, au funcționat neîntrerupt în ultimele săptămâni pentru a dezamorsa criza.
Oficialii iranieni nu au confirmat încă direct anunțul lui Trump. Totuși, agenția de presă de stat IRNA a citat o sursă din Ministerul de Externe de la Teheran care a declarat că „discuțiile au avansat pe mai multe paliere” și că Iranul va accepta un acord doar dacă acesta include „înlăturarea completă și verificabilă a tuturor sancțiunilor”.
Misterul locației europene și conținutul acordului
Speculațiile privind locația întâlnirii de la finalul săptămânii sunt în toi. Printre capitalele europene vehiculate se numără Viena, Geneva sau chiar Oslo, orașe cu o tradiție în găzduirea negocierilor de pace internaționale. Oficialii europeni, contactați de BBC, au refuzat să comenteze, dar au confirmat existența unor „consultări intense” la nivel înalt.
Secretarul de Stat, Mike Pompeo, a fost mult mai rezervat în declarații, afirmând într-o conferință de presă ulterioară că „mai sunt detalii importante de pus la punct”. El a evitat să confirme calendarul avansat de președinte, dar a subliniat că orice acord va trebui să adreseze trei piloni centrali ai politicii americane: programul nuclear iranian, dezvoltarea rachetelor balistice și sprijinul Teheranului pentru grupări considerate teroriste în regiune.
Analiștii politici se întreabă ce concesii ar fi putut face fiecare parte pentru a ajunge la acest punct. Este neclar dacă noul acord este o revenire la o formă modificată a JCPOA din 2015 sau o înțelegere complet nouă. Economia iraniană a fost sever afectată de sancțiunile reimpuse de SUA, ceea ce ar putea explica flexibilitatea arătată de Teheran. Pe de altă parte, administrația Trump, aflată în al doilea an al noului mandat, caută un succes major de politică externă.
Reacții prudente din partea aliaților regionali
Anunțul a generat unde de șoc în Orientul Mijlociu, unde aliații tradiționali ai Statelor Unite privesc cu profundă neîncredere orice apropiere de Iran. Biroul premierului israelian a emis un comunicat scurt, în care se menționează că „așteaptă clarificări de la Washington” și că „Israelul își va apăra întotdeauna interesele de securitate, indiferent de orice acord”.
La Riad, oficialii saudiți au păstrat tăcerea, dar surse diplomatice citate de Al Jazeera indică o stare de îngrijorare. Arabia Saudită a fost un susținător ferm al campaniei de „presiune maximă” inițiată de Trump în primul său mandat și se teme că un acord pripit ar putea legitima influența iraniană în regiune, din Yemen până în Liban.
În Europa, liderii par să adopte o poziție de expectativă prudentă. Un purtător de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a salutat „orice efort diplomatic menit să reducă tensiunile”, adăugând că Uniunea Europeană a susținut constant dialogul ca singură soluție viabilă. Rămâne de văzut dacă acest weekend va aduce o detensionare istorică sau va fi doar un nou episod în saga complexă a relațiilor dintre Washington și Teheran.
