- Acuzații de la Casa Albă: Președintele Donald Trump a ordonat Departamentului de Justiție să investigheze companiile petroliere pentru practici abuzive, acuzându-le că nu reduc prețurile la pompă în ritmul scăderii cotațiilor la țiței.
- Discrepanță numerică: Scăderea prețului la benzină de la vârful din mai (4,628 dolari) până în prezent (4,048 dolari) este de aproximativ 12,5%., în timp ce scăderea prețului țițeiului Brent de la vârful din mai (aproape 120 dolari) a fost de aproximativ 37%, până la circa 76 de dolari.
- Ce urmează: Ancheta Departamentului de Justiție va analiza dacă marile companii petroliere s-au coordonat pentru a menține prețurile ridicate artificial, o mișcare ce ar putea duce la litigii antitrust de anvergură.
Președintele american Donald Trump a anunțat că a solicitat Departamentului de Justiție demararea unei anchete oficiale care vizează marile companii petroliere. Acesta le acuză de „jupuirea” consumatorilor prin menținerea unor prețuri nejustificat de mari la benzină, în ciuda unei scăderi semnificative a costului petrolului brut pe piețele internaționale.
Decizia președintelui vine într-un moment de presiune economică pentru șoferii americani și alimentează o dezbatere mai veche privind formarea prețurilor la pompă. Prețul mediu al unui galon de benzină în SUA, conform datelor EIA din 22 iunie 2026, este de 4,048 dolari.
Decalajul dintre țiței și benzină, în centrul investigației
Elementul central al investigației cerute de Casa Albă este discrepanța tot mai vizibilă dintre evoluția cotațiilor la țiței și prețurile afișate la stațiile de alimentare. Cifrele analizate de agenția Reuters arată că, de la vârful atins în luna mai a acestui an, scăderea prețului țițeiului Brent de la vârful din mai (aproape 120 dolari) a fost de aproximativ 37%, până la circa 76 de dolari.. În contrast, scăderea prețului la benzină de la vârful din mai (4,628 dolari) până în prezent (4,048 dolari) este de aproximativ 12,5%.
Această diferență a fost calificată de președintele Trump drept o dovadă a unor practici comerciale incorecte. Administrația suspectează că marile companii petroliere profită de poziția lor dominantă pe piață pentru a-și maximiza marjele de profit în detrimentul consumatorului final. Departamentul de Justiție va trebui să stabilească dacă există dovezi de înțelegeri anticoncurențiale sau de manipulare a pieței.
Reacții din partea industriei petroliere
Reprezentanții industriei de petrol și gaze au reacționat rapid la anunțul președintelui. American Petroleum Institute (API), principalul grup de lobby al sectorului, a subliniat într-un comunicat că prețul la pompă este influențat de o multitudine de factori, nu doar de costul țițeiului. Printre aceștia se numără costurile de rafinare, taxele federale și statale, cheltuielile de transport și distribuție, precum și marjele de profit ale retailerilor.
Un purtător de cuvânt al unei mari companii petroliere a declarat că „piața funcționează pe baza cererii și ofertei, iar orice acuzație de manipulare este nefondată și motivată politic”. Companiile insistă că ajustarea prețurilor la pompă se face cu un anumit decalaj față de fluctuațiile pieței de țiței, un fenomen economic cunoscut.
Un ecou al politicilor din primul mandat
Această inițiativă a președintelui Trump nu este una fără precedent. În timpul primului său mandat (2017-2021), acesta a criticat în repetate rânduri Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru nivelurile de producție și a exercitat presiuni publice asupra companiilor americane pentru a reduce prețurile la combustibil.
Analistii politici, citați de AP, văd mișcarea actuală ca pe o strategie de a răspunde preocupărilor alegătorilor legate de costul vieții, un subiect extrem de sensibil. Prețurile la energie au un impact direct și vizibil asupra bugetului gospodăriilor, iar orice acțiune percepută ca fiind în favoarea consumatorului poate aduce capital politic.
Ancheta Departamentului de Justiție se anunță a fi una complexă și de durată. Experții juridici estimează că procurorii vor avea nevoie de luni de zile pentru a analiza datele comerciale și comunicațiile interne ale companiilor vizate, în căutarea unor eventuale dovezi de practici ilegale. Rezultatul acestei investigații ar putea redefini relația dintre administrația americană și giganții din sectorul energetic.
