- Pol de creștere: Un nou raport al TechHub Europe plasează Bucureștiul și Cluj-Napoca în top 5 ecosisteme emergente din Europa de Est, atrăgând un volum record de investiții de capital de risc în prima jumătate a anului 2026.
- Potențial de unicorn: România este văzută ca având cel mai mare potențial, după Polonia, de a produce următorul unicorn din regiune, datorită fondului său de talente în inginerie software și a costurilor operaționale competitive.
- Modelul estonian: Estonia rămâne liderul detașat al regiunii, cu 11 companii evaluate la peste 1 miliard de dolari, inclusiv giganți precum Wise și Bolt, servind drept model de succes pentru accelerarea inovației.
România se profilează tot mai clar ca un jucător cheie pe harta tehnologică a Europei de Est, cu Bucureștiul și Cluj-Napoca acționând ca motoare de creștere pentru un ecosistem de startup-uri care atrage atenția investitorilor internaționali. Un raport publicat săptămâna aceasta de firma de analiză TechHub Europe, citat de Bloomberg, subliniază că cele două orașe românești au intrat într-o nouă fază de maturitate, fiind considerate principalele candidate pentru a genera următoarea companie de tip unicorn din regiune.
Analiza, intitulată „Eastern Europe’s Tech Race 2026”, evidențiază o creștere semnificativă a finanțărilor de tip seed și seria A în România, în contrast cu o oarecare stagnare în alte piețe din regiune. Această dinamică vine pe fondul unei reașezări a capitalului de risc la nivel global, după turbulențele economice din perioada 2023-2025.
București și Cluj, magneți pentru capital și talente
Conform datelor raportului, Bucureștiul și Cluj-Napoca au atras împreună peste 350 de milioane de dolari în investiții de capital de risc în primele cinci luni ale anului 2026. Această cifră marchează deja o depășire a volumului total înregistrat în a doua jumătate a anului 2025. Capitala se remarcă prin concentrarea de startup-uri în domeniile fintech și securitate cibernetică, în timp ce Clujul continuă să fie un centru de excelență pentru inteligență artificială, medtech și servicii software.
„Ceea ce vedem în România nu mai este un fenomen izolat, ci o tendință consolidată. Ecosistemul beneficiază de o resursă umană excepțională, formată în universități tehnice de prestigiu și validată în companii multinaționale. Acum, acești specialiști trec la următorul nivel: antreprenoriatul”, a explicat pentru HotNews Andrei Pitiș, unul dintre cei mai cunoscuți investitori și antreprenori din tehnologia românească.
Succesul istoric al UiPath, companie fondată în România care a atins statutul de decacorn (evaluare de peste 10 miliarde de dolari) după listarea la bursa din New York în 2021, a creat un efect de domino. Foști angajați ai companiei, cunoscuți sub numele de „mafia UiPath”, au fondat la rândul lor zeci de startup-uri, beneficiind de experiența și capitalul acumulate.
Estonia, un model de urmat. Polonia, motorul economic
Raportul TechHub Europe plasează România într-un context regional competitiv, dar plin de oportunități. Estonia este prezentată ca un studiu de caz remarcabil: o țară cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori care a generat 11 unicorni, printre care se numără giganți cunoscuți la nivel global precum serviciul de transfer de bani Wise și platforma de mobilitate Bolt. Succesul estonian este atribuit unei digitalizări agresive a serviciilor publice, unei legislații pro-business și unei culturi antreprenoriale puternice, cultivate încă de la începutul anilor 2000.
Pe de altă parte, Polonia este descrisă ca fiind „motorul economic incontestabil” al Europei Centrale și de Est. Cu o piață internă vastă și o economie diversificată, Varșovia și Cracovia atrag cel mai mare volum de investiții din regiune. Companii poloneze precum platforma de e-commerce Allegro sau producătorul de jocuri CD Projekt Red au demonstrat capacitatea pieței locale de a scala afaceri la nivel internațional.
În acest peisaj, România își croiește o nișă specifică. „Dacă Polonia excelează prin volum, iar Estonia prin eficiență per capita, România se remarcă prin calitatea talentului tehnic, în special în software engineering și AI. Acesta este avantajul nostru competitiv principal”, se arată în analiza citată de Mediafax.
Provocările drumului spre statutul de unicorn
În ciuda optimismului, drumul României spre producerea constantă de companii de miliarde de dolari nu este lipsit de obstacole. Birocrația, instabilitatea fiscală din anii trecuți și lipsa unor mecanisme de finanțare mai mature (seria B și C) rămân provocări semnificative. Multe startup-uri promițătoare ajung să-și mute sediul social în țări precum Olanda, Marea Britanie sau Statele Unite pentru a accesa runde mai mari de investiții și un cadru legal mai predictibil.
Un antreprenor din domeniul AI, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru 24h.ro: „Construim produsul aici, cu ingineri români de top. Dar când vine vorba de o rundă de 50 de milioane de dolari, discuția cu fondurile de investiții din Silicon Valley sau Londra începe și se termină cu întrebarea: «Când vă înființați un Delaware C-Corp?»”.
Pentru a depăși aceste bariere, organizațiile din industrie, precum Romanian Tech Startups Association (ROTSA), fac lobby pentru modernizarea legislației privind opțiunile de acțiuni pentru angajați (stock options) și pentru crearea unor fonduri de capital de risc co-finanțate de stat, care să poată participa la runde de finanțare mai avansate. Progresele în această direcție au fost lente, dar dialogul cu autoritățile, reluat la începutul acestui an, pare mai constructiv, transmite Agerpres.
Raportul TechHub Europe concluzionează că, deși competiția regională este acerbă, România are toate atuurile necesare pentru a deveni un hub tehnologic de prim rang. Următoarele 24 de luni vor fi decisive pentru a vedea dacă potențialul identificat de analiști se va materializa într-un nou val de companii de succes, capabile să schimbe jocul nu doar în Europa de Est, ci la nivel global.
